administratia-patriarhala > Sectorul relaţii bisericeşti, interreligioase şi comuniţăţi bisericeşti externe > Activităţile externe ale Patriarhiei Române; comunităţile bisericeşti externe; Biroul Protocol 2019

Activităţile externe ale Patriarhiei Române; comunităţile bisericeşti externe; Biroul Protocol 2019

 

 

Activităţile principale ale Patriarhiei Române pe plan extern privesc, pe de o parte, cultivarea şi aprofundarea legăturilor sale tradiţionale cu Bisericile Ortodoxe surori, iar, pe de altă parte, promovarea relaţiilor de cooperare intercreştină.

În acest sens, Patriarhia Română, prin activităţile sale, a susţinut şi a contribuit la întărirea unităţii şi a comuniunii dintre Bisericile Ortodoxe autocefale surori, în lumea de astăzi atât de afectată de secularizare, de migraţie şi dezbinare, precum şi conflicte armate. Biserica Ortodoxă Română a făcut apel în permanenţă la manifestarea coresponsabilităţii şi frăţietăţii ortodoxe, în dialog şi cooperare fraternă.

Patriarhia Română a intensificat lucrarea de mărturisire a credinţei ortodoxe şi, totodată, a reafirmat deschiderea sa spre dialog şi cooperare intercreştină, pentru promovarea, într-o lume din ce în ce mai înstrăinată de Dumnezeu, a valorilor creştine precum familia tradiţională şi educaţia religioasă a tinerilor şi pentru apărarea vieţii şi demnităţii umane.

În acelaşi timp, o componentă importantă a activităţii Patriarhiei Române este reprezentată şi de grija pastorală pentru comunităţile ortodoxe române din străinătate, în vederea cultivării identităţii acestora şi a păstrării legăturii cu Ţara mamă, pentru afirmarea valorilor Ortodoxiei şi a etosului românesc în ţările respective.

 

 

A. RELAŢIILE BISERICEŞTI EXTERNE:

1.  Cultivarea şi aprofundarea legăturilor frăţeşti cu Bisericile Ortodoxe surori prin participăriale unor ierarhi şi profesori de teologie la evenimente organizate de acestea sau vizite în Patriarhia Română ale unor delegaţii ortodoxe din străinătate: conferința despre ecologie, Istanbul, 31 mai – 4 iunie; manifestările anuale dedicate Sfântului Apostol Pavel (Veria, Grecia, 26-29 iunie); vizita la Bucureşti a delegaţiei Mitropoliei Chişinăului şi a Întregii Moldove (Patriarhia Moscovei) cu prilejul proclamării canonizării Sfântului Ierarh Dionisie, Episcopul Cetăţii Albe-Ismail, 24-27 octombrie

2.  Întâlniri bilaterale intercreştine la cel mai înalt nivel: vizita Sanctităţii Sale Papa Francisc la Patriarhia Română, 31 mai;

 

3.  Participări ale unor reprezentanţi ai Patriarhiei Române la conferinţe şi simpozioane ştiinţifice şi întâlniri bilaterale intercreştine: întrunirea Comisiei pentru Misiune şi Evanghelizare a Consiliului Mondial al Bisericilor, Helsinki, 8-13 martie; întrunirea Comisiei mixte de Dialog teologic între Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Evanghelică din Germania, Mănăstirea Sfânta Cruce, Caraiman, 29 iulie – 1 august; simpozionul intercreştin internațional de spiritualitate ortodoxă, Bose, Italia, 4-6 septembrie; întâlnirea internaţională de Rugăciune pentru Pace, organizată de Comunitatea Sant' Egidio, Madrid, 15-17 septembrie; întrunirea pregătitoarea a Comisiei de Dialog teologic ortodox – luteran, Tirana, Albania, 24 septembrie – 1 octombrie;

 

B. COMUNITĂȚILE BISERICEŞTI EXTERNE: 

În anul 2019, românii ortodocşi din afara graniţelor României au continuat să se organizeze şi să se dezvolte, în prezent fiind înregistrate 14 eparhii, cu 1.337 parohii şi filii.

 

De remarcat că, în cadrul acestor parohii şi comunităţi ortodoxe româneşti, au fost oficiate, în cursul anului 2019, un număr de 25.248 de botezuri, 4.883 de cununii şi 2.883 înmormântări.

 

 

I. Românii din vecinătatea graniţelor României

1. Mitropolia Basarabiei, Autonomă şi de stil vechi şi Exarhat al Plaiurilor:

a. Arhiepiscopia Chişinăului cu sediul la Chişinău, Republica Moldova, păstorită deÎnaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Petru Păduraru, are în componenţă: 5 protopopiate, 75 de parohii şi 8 mânăstiri.

b. Episcopia de Bălţi (fostă a Hotinului), cu sediul în orașul Bălți, păstorită de Preasfințitul Părinte Antonie Telembici, are în componență: 4 protopopiate, 23 de parohii și 2 mănăstiri.

c. Episcopia Basarabiei de Sud (fostă de Cetatea Albă - Ismail), cu sediul în orașul Cantemir, păstorită de Preasfințitul Părinte Veniamin Goreanu, are în componență: 6 protopopiate, 37 de parohii și 2 filii, 3 mănăstiri.

d. Episcopia Ortodoxă a Dubăsarilor și a toată Transnistria (fostă Misiunea Ortodoxă Română în Transnistria), cu sediul în orașul Dubă

 

 

II. Românii din Diaspora

1. Mitropolia Ortodoxă Română a Europei Occidentale şi Meridionale:

a. Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Europei Occidentale, cu reşedinţa la Limours, Franţa, păstorită de Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Iosif Pop, ajutat de Preasfinţitul Părinte Episcop-vicar Marc Nemţeanul, are în componență: 6 protopopiate, 142 de parohii și 65 de filii, 17 mânăstiri, un schit şi 3 paraclise.

b. Episcopia Ortodoxă Română a Italiei, cu sediul la Roma, păstorită dePreasfinţitul Părinte Episcop Siluan Şpan, ajutat de Preasfințitul Părinte Atanasie de Bogdania, Arhiereu – vicar, are în componență: 24 protopopiate, 266 parohii, 132 de filii, 5 mănăstiri, 3 schituri, 6 paraclise episcopale şi 3 centre pastorale. Totodată, în cadrul Misiunii Sfântul Ierarh Nicolae, ce are ca scop pastorația creştinilor ortodocși români originari din Basarabia şi Bucovina de Nord, în prezent funcţionează un număr de 27 parohii.

c. Episcopia Ortodoxă Română a Spaniei şi Portugaliei, cu sediul la Madrid, păstorită de Preasfinţitul Părinte Episcop Timotei Lauran, ajutat de Preasfinţitul Părinte Teofil de Iberia, Arhiereu - vicar, are în componență: 13 protoierii, 137 parohii, 22 filii şi 4 mănăstiri.

2. Mitropolia Ortodoxă Română a Germaniei, Europei Centrale şi de Nord:

a. Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Germaniei, Austriei şi Luxemburgului, cu reşedinţa la Nürnberg, Germania, păstorită de Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Serafim Joantă, ajutat de Preasfinţitul Părinte Episcop-vicar Sofian Braşoveanul, areîn componență: 7 protopopiate, 118 de parohii și 26 filii, o capelă şi 2 mănăstiri.

b. Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord, cu sediul la Stockholm, Suedia, păstorită de Preasfinţitul Părinte Episcop Macarie Drăgoi, are în componență 8 protopopiate, 44 de parohii şi 18 filii, la care se adaugă 2 mănăstiri.

3. Mitropolia Ortodoxă Română a celor două Americi:

a. Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Statelor Unite ale Americii, cu sediul la Chicago, SUA, păstorită de către Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Nicolae Condrea, are în componență 3 protopopiate, 34 parohii şi misiuni, 3 paraclise şi 2 mănăstiri. În cadrul arhiepiscopiei funcţioneazăşi o parohie în Venezuela şi o misiune în Argentina.

b. Episcopia Ortodoxă Română a Canadei, cu sediul la St. Hubert/Montreal (Quebec, Canada), păstorită de către Preasfinţitul Părinte Episcop Ioan Casian Tunaru, are în componenţă 3 protopopiate, 31 parohii şi misiuni şi 2 mănăstiri.

4. Episcopia Ortodoxă Română a Australiei şi Noii Zeelande, cu sediul la Melbourne, Australia, păstorită de Preasfinţitul Părinte Episcop Mihail Filimon, are în componenţă 2 protopopiate şi 24 de unităţi de cult, dintre care: 16 parohii şi o mănăstire în Protopopiatul Australiei şi 7 parohii în Protopopiatul Noii Zeelande.

 

 

III. Reprezentanţe şi Comunităţi ale Patriarhiei Române în străinătate aflate sub jurisdicţia directă a Patriarhiei Române

1. Reprezentanţa Patriarhiei Române la Locurile Sfinte (Aşezământul Românesc de la Ierusalim; Aşezământul Românesc de la Ierihon cu Centrul de Studii şi Pelerinaje Sfântul Cuvios Ioan Iacob şi Aşezământul Românesc de la Iordan),condusă de Preacuviosul Părinte Arhimandrit Teofil Anăstăsoaie, ajutat în activitatea pastoral-misionară şi administrativă de 7 clerici şi 7 monahii.

2. Reprezentanţa Patriarhiei Române pe lângă instituţiile europene (Bruxelles, Belgia)  a desfăşurat în anul 2019 activităţi de monitorizare a politicilor şi activităţilor instituţiilor europene în arii de interes pentru Patriarhia Română, precum şi de consolidare a dialogului cu aceste instituițății ortodoxe, a istoriei și culturii române în contextul Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene deţinută de România în prima parte a anului 2019. În cadrul Reprezentanței îşi desfăşă activitatea şi Capela Ortodoxă Română Sfânta Parascheva din Bruxelles.

3. Comunitatea Ortodoxă Română din Bulgaria (Sofia).

4. Comunitatea Ortodoxă Românădin Turcia (Istanbul).

5. Comunitatea Ortodoxă Română din Africa de Sud (Johannesburg). În anul 2019, în urma finalizării lucrărilor de amenajare și dotare a bisericii, în data de 30 noiembrie, cu prilejul sărbătorii Sfântului Apostol Andrei cel întâi chemat, Ocrotitorul României, a avut loc slujba de sfințire a primului locaș de cult din Africa de Sud. Slujba a fost oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Iosif al Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale – delegatul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel - și de Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Damaskinos al Mitropoliei de Johannesburg – reprezentantul Preafericitului Părinte Theodoros II, Papă și Patriarh al Alexandriei și al Întregii Africi.

6. Comunitatea Ortodoxă Română din Cipru.

7. Reprezentanţa Patriarhiei Române de la Tokyo şi Comunitatea Ortodoxă Română din Osaka-Nagoya (Japonia). În anul 2019 au continuat lucrările la biserica din Kunitachi, Tokyo, fiind montate iconostasul și stranele, sculptate manual în Româțiului adiacent bisericii care servește pentru bibliotecăși sală de întâlniri duhovniceşti. De asemenea, începând cu data de 25 noiembrie parohia a intrat în faza finală a ședințelor preliminarii în vederea obținerii statutului de personalitate juridico - religioasă din partea Guvernului Japoniei.

8. Comunitatea Ortodoxă Română din Siria și Liban (Damasc).

9. Parohia Ortodoxă Română din Zagreb, Croația.

 

 

C. BIROUL DE PROTOCOL AL PATRIARHIEI ROMÂNE

A organizat primirile, audienţele şi întâlnirile Patriarhului României cu personalităţi politice, şefi de stat şi de guvern, miniştri, reprezentanţi ai Corpului Diplomatic, ş.a. De asemenea, a gestionat relaţiile Patriarhiei Române cu: ministere ale Guvernului României, ambasadele străine acreditate la Bucureşti, Autorităţile Aeroportuare, Direcţia Consulară din Ministerul Afacerilor Externe, Serviciul Paşapoarte, Direcţia Generală pentru Evidenţa Informatizată a Persoanei ş.a., şi a organizat acţiunile de protocol intern şi extern ale Patriarhului României.

 

 

Perspective în anul 2020:

- Continuarea, în funcţie de posibilităţi, a sprijinirii comunităţilor româneşti din afara graniţelor ţării pentru construcţia de biserici noi sau reabilitarea celor existente şi organizarea de evenimente religioase şi culturale pentru promovarea valorilor creştine şi româneşti;

- Susținerea proiectului privind cumpărarea unui imobil la Paris pentru Centrul de Studii Ortodoxe Dumitru Stăniloae – teologie, spiritualitate, cultură şi construirea unui muzeu şi a unor clădiri anexe la centrul mitropolitan al Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale;

- Continuarea demersurilor în vederea finalizării Aşezământului bisericesc românescdin Munchen, în vederea începerii activității în noile spaţii;

- Intensificarea demersurilor pentru obţinerea finanţării necesare atât pentru construirea Centrului eparhial al Episcopiei Australiei şi Noii Zeelande, cât şi pentru parohiile din Auckland, Noua Zeelandă, şi Sidney, Australia;

- Identificarea unor surse de finanțare pentru continuarea lucrărilor de renovare la Reprezentanța de la Ierusalim, la Așezământul de la Ierihon, pentru lucrările de deminare în zona Așezământului Românesc de la Iordan, precum şi realizarea temei de proiectare şi a proiectului în vederea refacerii Schitului românesc de la Iordan;

- Continuarea lucrărilor la Catedrala ortodoxă română din Madrid;

- Sfinţirea catapetesmei bisericii româneşti din Tokyo, în data de 14 octombrie 2020.

 

Foto Evenimente
Anul omagial - 2024
Filantropia Bisericii
Hotărâri ale Sfântului Sinod