Criza actuală - o șansă pentru a progresa în înțelepciune

Cuvântul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la Întâlnirea anuală a liderilor religioși din Europa cu înalți reprezentanți ai instituțiilor europene, Bruxelles, 30 mai 2013:

2013 - Anul cetățeniei europene. Criza actuală - o șansă pentru a progresa în înțelepciune

Dorim în primul rând să mulțumim Excelenței Sale José Manuel Barroso, pentru invitația adresată de a participa la întâlnirea anuală a liderilor religioși din Europa cu înalți reprezentanți ai instituțiilor europene. Tema de anul acesta, care aniversează 20 de ani de la introducerea prin Tratatul de la Maastricht din 1992 a conceptului de cetățenie europeană, este una actuală, deoarece crizele multiple care afectează Europa azi diminuează încrederea cetățeanului în proiectul Europa unită.

Prosperitatea pusă sub semnul întrebării

Uniunea Europeană este un experiment unic, aflat în construcție, pe baza unei sinteze de valori: libertatea, statul de drept, democrația, drepturile omului, solidaritatea ș.a.. Idealul sau proiectul european inițial avea două aripi sau motivații majore care i-au permis să se înalțe foarte mult. Aceste două motivații erau pacea și solidaritatea între statele Europei. Iar motorul care a propulsat cu forță proiectul european a fost prosperitatea materială, ca urmare a unei creșteri economice susținute. Însă, ultimii ani au arătat că prosperitatea Europei a slăbit din cauza mai multor crize: criza economico-financiară, criza socială și criza de credibilitate a instituțiilor. Oricum, când motivația prosperității materiale imediate slăbește, ea trebuie completată cu o motivație spirituală sau morală solidă, care să promoveze corectitudinea, echitatea, eradicarea corupției, a fraudei și a evaziunii fiscale în societate.

Criza actuală - un apel la înțelepciune și solidaritate

Criza economică actuală cere statelor membre și tuturor cetățenilor europeni moderație și vigilență în folosirea banilor și cheamă Uniunea Europeană să progreseze în înțelepciune și solidaritate, adică să răspundă noilor probleme apărute ca tensiuni majore între criza economică și credibilitatea politică, între politicile de austeritate și nevoia de creștere economică, între libertatea individuală și solidaritatea socială, între identitatea națională și unitatea globală, între tradiție și secularizare, între criza familiei și diminuarea natalității, între criza vieții spirituale și degradarea vieții sociale. În fața acestor tensiuni, care creează adesea confuzie și incertitudine în rândul cetățenilor europeni, trebuie promovate mai intens coresponsabilitatea și cooperarea între statele membre ale Uniunii, dar și dialogul Uniunii cu cetățenii europeni, insuficient informați sau insuficient motivați, pentru a susține proiectul european. Pe de altă parte, Uniunea Europeană nu este iubită când emite și unele recomandări care afectează negativ identitatea culturală și religioasă tradițională a cetățenilor europeni sau când nu reușește să intensifice încrederea cetățenilor europeni în programele elaborate de ea.

De aceea, credem că este necesară implicarea mai activă a cetățenilor în inițiative europene. În acest sens, de pildă, Patriarhia Română sprijină activ o inițiativă cetățenească europeană (instrument devenit posibil prin Tratatul de la Lisabona - art. 11(4) din TUE), care se numește 'Unul dintre noi' și urmărește ridicarea nivelului de protecție juridică în Uniunea Europeană a demnității umane, a dreptului la viață și a integrității fiecărei ființe umane de la concepție.

România fiind statul membru al Uniunii Europene cu cei mai mulți creștini ortodocși, Biserica Ortodoxă Română încurajează cooperarea și solidaritatea europeană.

În contextul crizei actuale, Bisericile din Europa contribuie deja la dezvoltarea solidarității sociale, în special în țări puternic afectate de criză, ca Grecia și Cipru. În România, Biserica dezvoltă proiecte cu finanțare europeană în domeniul incluziunii sociale, al educației copiilor și tinerilor, în domeniul restaurării monumentelor istorice, religioase și civile, și chiar în domeniul agriculturii. Recent, a fost semnat un protocol de colaborare între Patriarhia Română și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România cu scopul de-a încuraja folosirea fondurilor europene pentru dezvoltarea agriculturii prin diverse programe. Sperăm din partea Uniunii Europene ca aceste fonduri destinate agriculturii să crească în viitor și pentru România.

Un proiect comunitar major cere convingeri puternice

În concluzie, criza actuală cheamă toate statele Europei și pe toți cetățenii europeni la mai multă coresponsabilitate, cooperare și solidaritate, adică la mai multă unitate. Liderii religioși din Europa pot contribui, de asemenea, la depășirea crizei actuale prin apelul la coresponsabilitate și solidaritate, prin rugăciune și acțiune, prin cultivarea speranței și încrederii în efortul comun de-a ameliora situația actuală.

Totuși, într-o lume aflată în proces de globalizare rapidă, când în societate totul se schimbă prea rapid din punct de vedere tehnic, economic și politic, un mare număr de oameni găsesc în religie un reper major de continuitate și de conservare a identității spirituale și culturale, etnice sau naționale. Iar diversitatea spirituală și culturală a Europei este marea sa bogăție care trebuie păstrată, chiar dacă nu poate fi cuantificată economic sau financiar. În acest sens, dialogul Uniunii Europene cu Bisericile, comunitățile religioase și filosofice este în același timp un act democratic și de respect pentru cetățenii europeni, pentru credința și cultura lor, indiferent de prosperitatea lor materială.

Vă mulțumesc pentru atenție!


†  DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române



2013 - L'année de la citoyenneté européenne. La crise actuelle - une chance de progresser en sagesse

Allocution de Sa Béatitude DANIEL, Patriarche de l'Eglise Orthodoxe Roumaine, lors de la rencontre annuelle des chefs religieux en Europe avec de hauts représentants des institutions européennes, Bruxelles, 30 mai 2013:


Nous voulons d'abord remercier Son Excellence Monsieur José Manuel Barroso, de l'invitation de participer à la réunion annuelle des leaders religieux en Europe avec de hauts représentants des institutions européennes. Le thème de cette année, qui célèbre 20 ans depuis l'introduction par le Traité de Maastricht en 1992 du concept de citoyenneté européenne, est un thème actuel, étant donné que les multiples crises qui affectent l'Europe d'aujourd'hui diminuent la confiance des citoyens dans l'Europe unie.

La prospérité remise en question

L'Union européenne est une expérience unique en cours de construction, basée sur une synthèse de valeurs: la liberté, l'Etat de droit, la démocratie, les droits de l'homme, la solidarité etc. L'idéal ou le projet européen initial avait deux ailes ou motivations majeures qui lui ont permis de s'élever d'une manière vertigineuse. Ces deux motivations étaient la paix et la solidarité entre les pays européens. Et le moteur ou la force motrice derrière le projet européen était la prospérité matérielle, qui résultait d'une croissance économique soutenue. Cependant, ces dernières années ont montré que la prospérité de l'Europe s'est affaiblie en raison de plusieurs crises: la crise financière et économique, la crise sociale et la crise de crédibilité des institutions. Toutefois, lorsque la motivation de la prospérité matérielle immédiate affaiblit, elle doit être complétée par une forte motivation spirituelle ou morale, qui favorise la justice, l'équité, l'éradication de la corruption, de la fraude et de l'évasion fiscales dans la société.

La crise actuelle - un appel à la sagesse et à la solidarité

La crise économique actuelle appelle les États membres et tous les citoyens européens à manifester modération et vigilance dans l'utilisation des fonds et appelle l'Union Européenne à progresser en sagesse et solidarité, c'est-à-dire à répondre aux nouvelles questions qui se manifestent comme tensions majeures entre la crise économique et la crédibilité politique, entre les politiques d'austérité et la nécessité de la croissance économique, entre la liberté individuelle et la solidarité sociale, entre l'identité nationale et l'unité globale, entre la tradition et la sécularisation, entre la crise de la famille et la diminution de la natalité, entre la crise de la vie spirituelle et la détérioration de la vie sociale. Face à ces tensions, qui provoquent souvent la confusion et l'incertitude chez les citoyens européens, on devrait encourager de manière plus intense la coresponsabilité et la coopération entre les États membres de l'Union, mais aussi le dialogue de l'Union avec les citoyens européens, mal informés ou peu motivés, en vue de soutenir le projet européen. D'autre part, l'Union Européenne n'est pas aimée lorsqu'elle émet des recommandations qui affectent négativement l'identité culturelle et religieuse traditionnelles des citoyens européens, ou quand elle ne parvient pas à accroître la confiance des citoyens européens dans les programmes qu'elle développe.

Par conséquent, nous considérons qu'une participation plus active des citoyens dans les affaires européennes est nécessaire. À cet égard, par exemple, le Patriarcat Roumain soutient activement l'initiative citoyenne européenne (instrument rendu possible par le Traité de Lisbonne - voir l'article 11 paragraphe 4 du Traité sur l'Union Européenne/TUE), qui est appelée «Un de nous» et vise à renforcer le niveau de protection juridique, dans l'Union européenne, de la dignité humaine, du droit à la vie et à l'intégrité de chaque être humain depuis sa conception.

La Roumanie étant l'Etat membre de l'Union Européenne avec le plus grand nombre de chrétiens orthodoxes, l'Eglise Orthodoxe Roumaine encourage la coopération et la solidarité européennes

Dans le contexte de la crise actuelle, les Églises en Europe contribuent déjà au développement de cette solidarité sociale, en particulier dans les pays sévèrement touchés par la crise, comme la Grèce et le Chypre. En Roumanie, l'Eglise développe des projets financés par l'Union Européenne dans le domaine de l'inclusion sociale, de l'éducation des enfants et des jeunes, de la restauration de monuments historiques, religieux et civils, et même dans le domaine de l'agriculture. Un protocole de coopération entre le Patriarcat Roumain et le Ministère de l'Agriculture et du Développement Rural de la Roumanie a récemment été signé, en vue d'encourager l'utilisation des fonds européens pour le développement agricole par le biais de divers programmes. Nous espérons que les fonds distribués par l'Union Européenne pour l'agriculture vont augmenter dans l'avenir pour la Roumanie aussi.

Un projet européen majeur nécessite de fortes convictions

En conclusion, la crise actuelle appelle tous les pays européens et tous les citoyens européens à manifester une plus grande coresponsabilité, coopération et solidarité, c'est-à-dire une plus grande unité. Les chefs religieux en Europe peuvent également contribuer à surmonter la crise actuelle en appelant à la coresponsabilité et à la solidarité, à travers la prière et l'action, en cultivant l'espoir et la confiance dans l'effort commun pour améliorer la situation actuelle.

Toutefois, lorsque tout change trop vite dans la société du point de vue technique, économique et politique, beaucoup de gens trouvent dans la religion un repère majeur pour la continuité et la préservation de l'identité spirituelle et culturelle, ethnique ou nationale. Et la diversité spirituelle et culturelle de l'Europe est sa grande richesse qui doit être préservée, même si elle ne peut être quantifiée économiquement ou financièrement. À cet égard, le dialogue de l'Union Européenne avec les Eglises, les communautés religieuses et philosophiques est en même temps un acte démocratique et de respect pour les citoyens européens, pour leur foi et leur culture, indépendamment de leur prospérité matérielle.

Je vous remercie de votre attention!

†  DANIEL
Patriarche de l'Eglise Orthodoxe Roumaine