patriarhul > Mesaje > Cuvânt către pelerini

Cuvânt către pelerini



Cuvânt către pelerini al Preafericitului Părinte Patriarh DANIEL, cu prilejul Sărbătorilor Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor (24-29 octombrie 2013):


Iubiți pelerini,

Prezența în aceste zile de sărbătoare, la București, a unor sfinte icoane și moaște este o mare binecuvântare pentru noi toți: ierarhi, cler, monahi și monahii, credincioși pelerini din România și din străinătate.

Cu binecuvântarea lui Dumnezeu, am primit aici, pe Colina Bucuriei, două icoane din Grecia, prin bunăvoința Înaltpreasfințitului Părinte DIONISIE, Mitropolitul Corintului, și anume icoana Sfinților Împărați Constantin și Elena cu părticele din Lemnul Sfintei Cruci și din moaștele Sfintei Împărătese Elena și icoana făcătoare de minuni a Sfântului Constantin cel Mare, dar și moaștele Sfântului Mare Mucenic Artemie, general al Sfântului Constantin cel Mare, aduse de la Mănăstirea Căldărușani. Alături de ele sunt așezate spre închinarea pelerinilor și moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, pentru a cărui sărbătoare au fost aduse sfintele icoane și sfintele moaște amintite aici.

Sfinții Împărați Constantin și Elena se bucură de o mare evlavie în Grecia și România, dar și în alte țări. Sfinții Împărați au fost considerați 'întocmai cu Apostolii' și păstori într-un sens mai larg, ca ocrotitori și apărători ai creștinilor, luptători pentru unitatea credinței ortodoxe și pentru unitatea Bisericii lui Hristos. Ceea ce au făcut Sfinții Împărați pentru Biserică îi îndreptățește să primească titlul de 'întocmai cu Apostolii' sau 'egali în cinstire cu Apostolii', deoarece cuvântul 'apostol' înseamnă trimis sau misionar. Mai mult, Sfântul Împărat Constantin a avut o chemare directă de la Dumnezeu, Care i-a arătat în lumină pe cer semnul și puterea Sfintei Cruci, asemănându-se cu Sfântul Apostol Pavel în ceea ce privește convertirea sa și multa sa dragoste față de Biserica lui Hristos.

În iconografia ortodoxă, Sfinții Împărați Constantin și Elena au între ei așezată Sfânta Cruce, deoarece Sfântul Constantin a descoperit Crucea pe cer în semn de lumină în anul 312, înaintea unei lupte împotriva lui Maxențiu, iar Sfânta Elena a descoperit în pământul Ierusalimului, în anul 326, Crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos. Înțelegem, astfel, că Sfânta Cruce a lui Hristos leagă cerul și pământul în iubirea nesfârșită și nestrămutată a Preasfintei Treimi.

Înainte de Constantin cel Mare, împărații romani păgâni au dezlănțuit persecuții cumplite împotriva creștinilor timp de aproape 300 de ani. Sfântul Constantin este numit 'cel între împărați, Apostolul Domnului', pentru că, luând 'chemare nu de la oameni, ci de la Dumnezeu', a dat libertate Bisericii și creștinilor prin decretul din anul 313 cunoscut îndeobște sub numele de Edictul de la Milano.

Sfântul Constantin cel Mare rămâne în memoria vie a Bisericii și ca apărător al credinței ortodoxe. El a convocat primul Sinod Ecumenic, la Niceea, în anul 325, care a stabilit adevărul de credință cu privire la dumnezeirea lui Iisus Hristos.

Sfântul Împărat Constantin a dat dreptul episcopilor și preoților în Biserică de a elibera pe sclavi, a dat legi în favoarea bolnavilor, văduvelor, orfanilor, săracilor, a incriminat adulterul, avortul, tortura. Toate acestea erau legi de apărare a demnității umane. Deci, la începutul secolului al IV-lea, Sfântul Constantin cel Mare a dat legi care au devenit apoi patrimoniu spiritual al întregii umanități.

Sfânta Împărăteasă Elena reprezintă un model de mamă creștină, care crește copilul în credință și îl sfătuiește să facă binele mai ales când ocupă funcții publice înalte. Din nefericire, astăzi, acest model matern se confruntă cu o educație contrară creștinismului. De aceea, mamele trebuie să promoveze credința ortodoxă și valorile creștine, asemenea mamei Sfântului Constantin cel Mare.

Sfântul Mare Mucenic Artemie, ale cărui moaște se află acum pe Colina Bucuriei, a fost general și prieten al Sfântului Împărat Constantin cel Mare, dar și martor la toate marile înfăptuiri ale acestuia. Sfântul Artemie a văzut pe cer semnul Crucii în ajunul luptei de la Podul Vulturului (312) și a însoțit-o pe Sfânta Elena în pelerinajul acesteia în Țara Sfântă (326), fiind de față la aflarea Lemnului Sfintei Cruci. Apoi a fost numit guvernator al Egiptului (360), unde a luptat împotriva idolatriei. Sfântului Artemie i s-a tăiat capul în anul 362, pentru că a avut îndrăzneala să-l mustre pe împăratul Iulian Apostatul, care se lepădase de Hristos.

Sfintele sale moaște au fost cinstite pentru darul minunat al tămăduirii bolilor, îndeosebi a diferitelor forme de hernie și varice. Astăzi, fragmente din moaștele sale se află la Mănăstirea Kostamonitou, din Sfântul Munte Athos, dar și în România, la Mănăstirea Căldărușani.

Iubiți pelerini,

Sfinții Constantin și Elena au fost trimiși de Dumnezeu să-i elibereze pe creștini de persecuții, să apere unitatea și învățătura de credință a Bisericii, să construiască o mulțime de locașuri de cult în diferite părți ale imperiului și să-i ajute pe săraci, orfani, văduve, mai scurt spus, să facă roditoare Evanghelia lui Hristos în viața societății.

La fel, și Sfântul Mare Mucenic Artemie, general și prieten al Sfântului Împărat Constantin, nu a lăsat neroditoare credința în Hristos, ci a dat mărturie vrednică de crezare în fața împăratului Iulian Apostatul. Iar pentru aceasta a fost pedepsit cu moarte prin decapitare.

Acești sfinți au înțeles vremelnica lor trecere prin această lume drept un pelerinaj sau o călătorie spre Patria cerească netrecătoare, o luptă prin credință pentru a câștiga cheia care le-a deschis porțile Împărăției cerurilor.

În această lumină a vieții creștine trăite ca un permanent pelerinaj, Sfinții Împărați Constantin și Elena, împreună cu Sfântul Artemie, sporesc în aceste zile bucuria tuturor pelerinilor care cinstesc sfintele lor icoane și moaște, la sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor.

În aceste zile de binecuvântare și de bucurie pe care ni le oferă Hristos-Domnul prin sfinții Săi, vă felicităm pe toți pentru venirea dumneavoastră la București și ne rugăm Preamilostivului Dumnezeu să vă răsplătească evlavia și osteneala, râvna și dărnicia, cu darurile Sale cele bogate și netrecătoare, cu sănătate și mântuire, cu pace și bucurie, cu ajutor în familia și în activitatea dumneavoastră, cu ani mulți și binecuvântați, pentru a spori în credință și în iubire frățească, în sfințenie și fapte bune, spre slava Preasfintei Treimi, spre bucuria sfinților și spre dobândirea mântuirii. Amin.


†  DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
Foto Evenimente
Anul omagial - 2024
Filantropia Bisericii
Hotărâri ale Sfântului Sinod