În Duminica a XI-a după Rusalii şi în ziua de cinstire a Sfinţilor Martiri Brâncoveni, astăzi, 16 august 2015, credincioşii prezenţi la Mănăstirea Sfânta Cruce - Caraiman din județul Prahova, precum şi obştea monahală au avut bucuria prezenţei în mijlocul lor a Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
Mănăstirea Sfânta Cruce - Caraiman a primit vizita Patriarhului României
În această Duminică, a XI-a după Rusalii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oficiat Sfânta Liturghie împreună cu Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor pe o esplanadă special amenajată în curtea aşezământului monahal de la Caraiman.
În cuvântul de învățătură, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a explicat învățăturile ce reies din pericopa Evanghelică rânduită de Biserică a se citi astăzi la Sfânta Liturghie (Matei 18, 23-35) care ne prezintă Pilda datornicului nemilostiv.
Este o Evanghelie a iertării, dar şi o Evanghelie a responsabilizării, a spus Preafericirea Sa: „O Evanghelie care ne arată pe Dumnezeu milostiv, dar dacă noi nesocotim sau desconsiderăm milostivirea Sa atunci El devine aspru, devine drept şi caută îndreptarea noastră prin mustrare, prin metode de constrângere, astfel încât dacă omul nu săvârşeşte binele de bună voie îl va săvârşi de nevoie. Dacă nu săvârşeşte binele în mod liber ajunge în situaţia de a-l săvârşi fiind constrâns”.
Prin noi iubirea milostivă a lui Dumnezeu să se arate şi altora
Totodată, Patriarhul României a arătat că atunci când Dumnezeu ne cere să fim iertători şi milostivi, El doreşte ca iubirea Lui milostivă să se răspândească în lume.
„Învăţăm şi faptul că trebuie să nu oprim iubirea milostivă a lui Dumnezeu, să nu o limităm la iertarea pe care El ne-o acordă nouă, ci prin noi iubirea Lui milostivă să se arate şi altora. Dacă noi suntem iertaţi, dar nu iertăm la rândul nostru pe alţii blocăm iubirea milostivă a lui Dumnezeu la noi, nu o transmitem şi altora. Deci, când Dumnezeu ne cere să fim şi noi iertători după cum este El, să fim şi noi milostivi după cum El este milostiv, doreşte ca iubirea Lui milostivă să se răspândească în lume”, a spus Preafericirea Sa, potrivit Radio TRINITAS.
Constantin Brâncoveanu este măsura demnităţii româneşti în vreme de încercare
Patriarhul României a vorbit și despre Martiriul Sfinților Brâncoveni. Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a arătat că pentru noi românii Constantin Brâncoveanu este măsura demnităţii româneşti în vreme de încercare.
„Foarte uşor ar fi scăpat dacă ar fi trădat credinţa şi neamul său, dar pentru că a vrut să fie credincios faţă de Dumnezeu şi faţă de neamul său, de poporul său, a preferat moarte martirică. Sfântul Constantin Brâncoveanu a avut o domnie de 25 de ani şi a fost un om harnic, înţelept, cultivat şi foarte credincios şi a preferat să dea bani pentru a nu face războaie. Nu a avut nici un război în 25 de ani”, a spus Preafericirea Sa.
Sfântul Constantin Brâncoveanu – ctitor de biserici şi mănăstiri
Totodată, Patriarhul României a evidenţiat şi faptul că Sfântul Constantin Brâncoveanu a fost un mare ctitor de mănăstiri şi biserici, însă şi un mare iubitor de cultură.
„Banii pe care i-a adunat el i-a folosit în cea mai mare parte pentru a construi mănăstiri şi biserici şi pentru a repara şi înzestra altele, care nu au fost direct ctitoriile lui. Cea mai mare mănăstire pe care a zidit-o, la începutul domniei sale, este Mănăstirea Hurezi, în Vâlcea. Pe lângă multele mănăstiri şi biserici pe care le-a construit, cum este de pildă singura biserică a lui care a rămas în picioare în Bucureşti, Biserica Sfântul Gheorghe Nou, a renovat şi organizat Academia domnească de la Mănăstire Sfântul Sava din Bucureşti, a înfiinţat biblioteci şi multe tipografii prin care a tipărit cărţi la Snagov, la Târgovişte, la Bucureşti şi la Râmnicu Vâlcea în limbile română, greacă, slavonă şi în mod deosebit reţinem în limba arabă pentru creştinii din Orient care se aflau sub stăpânire otomană”, a mai spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
***
Mănăstirea Sf. Cruce Caraiman - Începutul ridicării locaşului monahal este legat de anul 1998. Mănăstirea a fost înfiinţată la iniţiativa vrednicului de pomenire protosinghel Gherontie Puiu, unul dintre vrednicii monahi români căutaţi cu multă dragoste de credincioşi. La 29 iunie 2000, în ziua de prăznuire a Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, fericitul întru pomenire Patriarh Teoctist aprobă înfiinţarea Schitului Caraiman cu hramul «Înălţarea Sfintei Cruci». A urmat apoi construirea bisericii de lemn cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului“. La 21 octombrie 2001, biserica de lemn avea să fie sfinţită şi tot atunci avea să fie pusă piatra de temelie pentru începerea construirii unei noi biserici, de zid, cu hramul „Înălţarea Sfintei Cruci“ care a fost sfinţită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la 14 septembrie 2014. Între anii 2002 şi 2008 s-au construit biserica mare, clopotniţa, trapeza şi unul din corpurile arhondaricului. În anul 2007 a început construcţia chiliilor, iar până în 2011 au mai fost construite încă două corpuri de clădire, respectiv corpul de chilii şi arhondaricul corp B. Permanenţa Consiliului eparhial din data de 1 iulie 2008 a aprobat ridicarea Schitului Caraiman - cu hramul „Înălţarea Sfintei Cruci“ la rangul de mănăstire. În vara anului 2012 a fost amenajat în clopotniţa mănăstirii un paraclis chiriarhal cu hramurile „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul şi Schimbarea la Faţă“. Astfel că sărbătoarea Sfântului Ilie din 2012 a avut o semnificaţie deosebită pentru mănăstire, în această zi având loc sfinţirea paraclisului din turnul clopotniţei, precum şi sfinţirea Centrului social-pastoral „Sfânta Cruce“ din incinta mănăstirii. Bucuria a fost încununată de prezenţa Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care a sfinţit paraclisul, a săvârşit Sfânta Liturghie şi a binecuvântat lucrările de la Aşezământul social-pastoral „Sfânta Cruce“, singurul de acest gen din Mitropolia Munteniei şi Dobrogei.
Foto: Ziarul Lumina
