patriarhul > Mesaje > Iubirea jertfelnică a eroilor trebuie cinstită cu recunoștință

Iubirea jertfelnică a eroilor trebuie cinstită cu recunoștință


Cuvântul Preafericitului Părinte DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la Praznicul Înălțării Domnului, Ziua Eroilor români, rostit în Catedrala Patriarhală, joi, 13 iunie 2013:

Hristos S-a Înălțat !

'Mai mare dragoste decât acesta nimeni nu are,
ca sufletul lui să și-l pună pentru prietenii săi'

 (Ioan 15, 13)

    
Pomenirea eroilor în ziua Înălțării Domnului Iisus Hristos a fost instituită prin Decretul-Lege nr. 1693 din 4 mai 1920 și pusă în aplicare în Biserică de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române prin hotărârea sa din 25 mai 1920.

Mai târziu, în timpul dictaturii comuniste, această tradiție sfântă și frumoasă românească a fost întreruptă, fiind reluată abia în anul 1990, după ce Biserica a primit libertatea de a se exprima și a-și reface tradiția sănătoasă de cinstire publică a eroilor români. Astfel, prin hotărârile Sfântului Sinod din anii 1999 și 2001 s-a revenit la tradiția ca sărbătoarea Înălțării Domnului să fie consacrată ca Zi a Eroilor și sărbătoare națională bisericească. Apoi, Legea 379/2003, privind regimul mormintelor și operelor comemorative de război, a proclamat Ziua Eroilor, sărbătoare națională a poporului român, cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Paști, ziua Înălțării Domnului Iisus Hristos (art. 39). Din nefericire, deși e sărbătoare națională, aceasta rămâne totuși o zi lucrătoare.

Biserica a ales sărbătoarea Înălțării Domnului ca zi de pomenire a eroilor pentru a ne învăța că există o legătură tainică între Crucea suferințelor, Învierea și Înălțarea Mântuitorului Iisus Hristos, pe de o parte, și jertfa eroilor neamului, care și-au dat viața pentru libertatea, unitatea și demnitatea poporului român, pe de lată parte.  Hristos Domnul mai întâi a trecut prin jertfa Crucii și apoi ne-a arătat bucuria Învierii și slava Înălțării la ceruri.

Sărbătoarea Înălțării Domnului va fi și hramul principal al Catedralei Mântuirii Neamului, a cărei edificare este în același timp o necesitate practică și un simbol spiritual național, fiind dintru început închinată cinstirii după cuviință a eroilor români, care s-au jertfit, de-a lungul întregii noastre istorii, pentru apărarea credinței creștine - ortodoxe, pentru libertatea, unitatea și demnitatea poporului român.  

Cultul eroilor, adică pomenirea din neam în neam sau din generație în generație a celor care s-au jertfit pentru apărarea credinței și a patriei, este o adevărată cultură a sufletului românesc care crede, simte și mărturisește că iubirea este mai tare decât moartea. Mulțimea pomelnicelor și a parastaselor pentru eroii neamului a constituit și constituie un puternic factor de cultivare a conștiinței unității și continuității noastre naționale 'din neam în neam', adică din generație în generație. Pomenirea eroilor români din toate timpurile ca și cultul morților în general reprezintă acte de statornicie, continuitate și unitate în cuget și simțiri de-a lungul generațiilor. Astfel, este semnificativ faptul că pomelnicul a stat la baza Cronicelor românești (exemplul sugestiv: Pomelnicul de la Mănăstirea Bistrița, județul Neamț).

 Iar Cronicile și Letopisețele care consemnează jertfelnicia poporului român sunt admirabil rezumate în textul inscripției de pe Arcul de Triumf din capitala României: 'După secole de suferințe, creștinește îndurate, și după lupte grele pentru păstrarea ființei naționale, după apărarea plină de sacrificii a civilizației umane, se îndeplini dreptatea și pentru poporul român...'. Așadar, eliberarea noastră de orice stăpânire străină a fost trăită adesea ca experiență a ajutorului și a luminii lui Hristos Cel Răstignit și Înviat. De aceea, imnul de biruință a iubirii jertfelnice asupra păcatului și asupra morții, 'Hristos a Înviat', troparul Sfintelor Paști, a fost înscris, ca simbol de recunoștință, pe frontispiciul Mausoleului de la Mărășești.

Mulțimea eroilor jertfelnici pe care cu smerenie și recunoștință îi pomenim astăzi confirmă adevărul că poporul român a interiorizat Taina Crucii și a Învierii și a trăit istoria ca pe o Cruce și o Înviere, suferință și speranță, întristare și bucurie. Taina Crucii care se înalță în slava Învierii este înscrisă pe Stema României, ca simbol al istoriei noastre și ca program spiritual permanent. De aceea, vulturul de pe Stema României poartă Crucea în plisc, arătând că numai prin iubire jertfelnică noi ne-am apărat, am dăinuit și am păstrat credința apostolică, unitatea și demnitatea noastră de popor creștin ocrotit de Sfântul Apostol Andrei.

Astăzi, atât Statul cât și Biserica, fac pomenirea eroilor, ostași și luptători români, din toate timpurile și din toate locurile, care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, în lagăre și în închisori, pentru apărarea patriei și a credinței strămoșești, pentru întregirea neamului, pentru libertatea și demnitatea poporului român.

În această zi de sărbătoare se cuvine ca mormintele eroilor români, din țară și din afara hotarelor țării noastre, să nu rămână fără lumânări și fără flori prin care ne exprimăm recunoștința și iubirea ca rugăciune de pomenire mai tare decât moartea, adică legătura spirituală neîntreruptă cu eroii care și-au dăruit viața lor în trecut pentru existența noastră de astăzi.

Totodată, cultivarea și folosirea darului sfânt al libertății dobândite prin jertfa eroilor necesită o maturizare spirituală permanentă a conștiințelor și a inimilor, pentru a răspunde la întrebarea: ce am făcut sau ce facem cu libertatea noastră?

Valoarea reală a libertății noastre se măsoară potrivit cu mulțimea faptelor noastre bune, săvârșite în mod liber și responsabil, pentru a crește spiritual în iubire milostivă, în bunătate și generozitate.

Dacă libertatea politică sau socială nu este unită cu responsabilitatea morală pentru apărarea vieții și demnității umane individuale și colective, libertatea devine autodegradare. De aceea, Sfântul Apostol Petru, cunoscând bine pericolul permanent al pervertirii sau al degradării libertății omului îi avertizează pe creștini, zicând: 'Nu folosiți libertatea ca pe un acoperământ al răutății!' (1 Petru 2, 16).

Libertatea ca 'acoperământ al răutății' sau 'libertatea sinucigașă' se vede astăzi mai ales în răul pe care societatea contemporană secularizată și-l pregătește singură, uneori chiar prin legi impuse de parlamente, care duc la relativizarea valorilor morale fundamentale și la subminarea familiei tradiționale ca element natural al existenței și dezvoltării societății umane.

Vedem așadar că libertatea, ca dar al lui Dumnezeu, pentru care au luptat și au murit eroii neamului românesc, trebuie cultivată astăzi cu mult  discernământ și responsabilitate sporită.

Pe lângă apărarea integrității teritoriale a țării noastre trebuie apărată și integritatea spirituală a sufletului poporului român, care în întreaga sa istorie a rezistat spiritual în timpul invaziilor barbare și al stăpânirilor străine, păstrându-și credința și viețuirea creștină.

Iată de ce avem mare nevoie de credință puternică, speranță multă și iubire sfântă, care se nasc din rugăciune și se arată în fapte bune. Numai astfel vom cinsti cum se cuvine memoria eroilor care s-au jertfit pentru libertatea, unitatea și demnitatea poporului român.

Ne rugăm Mântuitorului Hristos Cel Răstignit, Înviat și Înălțat la cer, să reverse harul Său, al luminii și vieții veșnice, peste eroii neamului românesc, dăruindu-le lor odihnă sfântă întru nădejdea Învierii, iar nouă, celor ce îi cinstim prin rugăciune și fapte bune, să ne dăruiască puterea să păstrăm dreapta credință, să ne iubim poporul și patria, să ne rugăm și să lucrăm pentru pace și armonie, spre slava lui Dumnezeu și mântuirea oamenilor.


†  DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
Foto Evenimente
Anul omagial - 2024
Filantropia Bisericii
Hotărâri ale Sfântului Sinod