patriarhul > Interviuri > În dialog cu Patriarhul ales al Bisericii Ortodoxe Române, Daniel Ciobotea

În dialog cu Patriarhul ales al Bisericii Ortodoxe Române, Daniel Ciobotea


"Nu sunt un modernist"

Interviu cu Prea Fericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române,
realizat de Jürgen Henkel pentru presa germană

Jürgen Henkel: Prea Fericirea Voastră, ați fost ales ca cel de-al VI-lea Patriarh din istoria Bisericii Ortodoxe Române. Ce simțiți mai puternic: demnitatea sau povara noii Dumneavoastră misiuni?

P.F. Daniel: Ambele, în același timp: demnitate și povară. Conducerea Bisericii este o mare responsabilitate, deoarece misiunea Bisericii este mântuirea credincioșilor. Avem o responsabilitate deosebită în fața lui Dumnezeu și a oamenilor.

J.H.: Există speculații ale unei dispute legate de direcția de orientare a Bisericii între moderniști și tradiționaliști, ecumenici și conservatori. Alegerea Dumneavoastră este considerată ca o schimbare de direcție. Cărui grup Îi aparțineți?

P.F. Daniel: Toate acestea sunt simple speculații. Ortodoxia este prin definiție tradiționalistă. Dar nu înțelegem Tradiția ca fiind una statică, ci dinamică. Metodele Teologiei s-au adaptat vremurilor și contextului istoric. Eu nu sunt un modernist, ci mă consider un tradiționalist dinamic.

J.H.: Cât de politic și de critic se va exprima noul Patriarh referitor la probleme de natură  politico-socială, precum sărăcia și distrugerea mediului înconjurător?

P.F. Daniel: Biserica nu va exprima nici un angajament politic concret prin care ar putea face concurență partidelor. În schimb, Biserica trebuie să păstreze principii de etică socială și să formuleze anumite cerințe Statului, politicii și societății. Trebuie să dezvoltăm o morală a politicului, care să reprezinte valori precum dreptatea socială și protecția demnității umane și a mediului înconjurător, ca expresii ale grijii față de Creație, atât în spațiul politic, cât și în societate. Trebuie să pretindem politicii o transparență a deciziilor sale și să îi atragem atenția asupra marii responsabilități și a implicațiilor pe care aceste decizii politice le au față de oameni și lume. Așa vom putea dezvolta valori creștine pentru o societate din ce în ce mai secularizată. Însă nu în concurență cu partidele politice. Bisericile și cultele din România sunt distincte și autonome față de Stat. Cu toate acestea, trebuie să ne prezentăm și ca parteneri serioși în dialogul social și politic.

J.H.: O problemă mai veche o constituie relația dintre Biserică și Stat în vremea comunismului. Cum tratează Biserica cazurile de colaborare a unor reprezentanți ai săi cu securitatea?

P.F. Daniel: Această temă este una foarte complexă. Trebuie analizat cu exactitate dacă această colaborare a servit scopurilor și intereselor proprii în dauna terților și a Bisericii, sau dacă a folosit Bisericii și credincioșilor. Contextul dictaturii nu trebuie ignorat pur și simplu. Biserica a trebuit să lupte pentru supraviețuire în condițiile cele mai grele. Stă mărturie în acest sens numărul mare de martiri. Totodată, cooperarea cu sistemul a împiedecat înrăutățirea situației. Era imposibil ca în Statul totalitar Biserica să nu coopereze cu acesta. Trebuie făcută o distincție clară între cooperare, în folosul Bisericii și a credincioșilor, și colaborare, în dauna terților și a Bisericii. În momentul de față această temă este politizată și instrumentalizată, poate chiar pentru a exercita o presiune asupra Bisericii. În anul 2006, Biserica noastră a numit o comisie, care se ocupă de aceste probleme, inclusiv pe baza studierii dosarelor securității. E nevoie de o analiză și o judecată obiective.

J.H.: După alegerea la Sibiu a Mitropolitului Laurențiu, susținător al ecumenismului, a avut loc o divizare a Mitropoliei, înfăptuită de către contracandidatul Dumneavoastră, Înalt Prea Sfințitul Bartolomeu, devenit astfel, în anul 2006, mitropolit. Trebuie să ne așteptăm după alegerea Dumneavoastră și înfrângerea Mitropolitului Bartolomeu la o divizare a Bisericii?

P.F. Daniel: Am învățat cu toții că numai împreună putem lucra pentru Biserică și pentru lume. Episcopiile noastre sunt autonome, dar între ele există o comuniune adâncă de credință și de dragoste, care își găsește expresia în comuniunea cu Sfintele Taine. În cadrul Bisericii noastre trebuie să intensificăm colaborarea dintre eparhii. Nu văd nici un semn al unei divizări.

J.H.: Va avea Biserica o nouă structură?

P.F. Daniel: Probabil vor fi înființate noi episcopii pentru diaspora, în străinătate, unde locuiesc mulți români.

J.H.: Sunteți considerat un intelectual, un teolog cu un discurs academic și științific. Cum aveți de gând să ajungeți la inimile oamenilor simpli?

P.F. Daniel: Îmi va folosi experiența ultimilor 17 ani ca Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, la Iași. Prin predicile și cuvintele mele am încercat mereu să deslușesc oamenilor cât mai clar mesajul Evangheliei. Trebuie să turnăm în forma potrivită conținutul nu întotdeauna ușor al Evangheliei. De exemplu, când întâlnesc în cadrul predicii termeni teologici precum Epicleză, încerc să-i explic de îndată. La întâlnirile cu oameni simpli, de la muncitori până la țăranii de la sate, trebuie să reușim să găsim limbajul potrivit. În România oamenii se bucură când au prilejul să discute cu teologi, preoți sau episcopi. Activitatea pastorală trebuie să ia în considerare în mod serios acest lucru. În viitor, doresc să conduc sesiuni ale Sfântului Sinod și în țară, nu numai la Patriarhie, ceea ce ar putea facilita episcopilor un contact și mai direct cu adevăratele probleme ale oamenilor. Doresc, de asemenea, să contribui la întărirea legăturilor dintre Biserică și credincioși.

J.H.: Din cercurile ortodoxe se aude uneori o critică fundamentală la adresa UE. Are Ortodoxia un program contrar UE?

P.F. Daniel: Ortodoxia este o parte a culturii și civilizației europene. Suntem favorabili Europei și încercăm împreună cu Bisericile noastre surori din Rusia, Serbia, Bulgaria, Cipru și Grecia să aducem în discuție, la nivel european, valorile Ortodoxiei. Trebuie să găsim căi care să facă auzit glasul Ortodoxiei în Europa. Pentru a fi o mărturie autentică, neîncetat ne inspiră și ne întărește Duhul Sfânt.

J.H.: Cu toate acestea unii ortodocși acuză UE ca fiind seculară și decadentă.

P.F. Daniel: Ortodoxia în general nu este antieuropeană, dar nu poate face abstracție de instituțiile politico-administrative. Încercăm să promovăm ideea că Europa și UE sunt mai mult decât o zonă a liberului schimb și un spațiu economic, mai mult decât o piață și o economie, și mai mult decât norme de drept și instituții comune. Europa este și un spațiu cu rădăcini religios creștine. Bizanțul și Roma, Bisericile Ortodoxe, Catolice și Protestante au influențat acest continent. Trebuie să accentuăm din nou această dimensiune spirituală a UE.

J.H.: Cum apreciați în acest context rezultatele celei de-a III-a Adunări Ecumenice Europene? A reușit ea să aducă creștinii mai aproape unii de alții?

P.F. Daniel: Zilele petrecute la Sibiu au fost un frumos moment de nădejde pentru creștinii din Europa. Am reușit să ne înțelegem în multe privințe și, în special, asupra valorilor pe care, împreună, le vom reprezenta în viitor în Europa. Secularizarea ne obligă la această luare de poziție. Disputa teologică dăunează credibilității noastre. Împreună trebuie astăzi să apărăm valorile Evangheliei.

Traducere: Remus MARIAN
Foto Evenimente
Anul omagial - 2017
Filantropia Bisericii
Hotărâri ale Sfântului Sinod