Galerie foto:
Evanghelia duminicii a 21-a după Rusalii, în Pilda Semănătorului, Mântuitorul ne arată că rostul vieții este primirea și rodirea cuvântului lui Dumnezeu, a spus Preafericirea Sa credincioșilor prezenți duminică, 16 octombrie 2016, la Biserica Albă din Capitală. De asemenea, Patriarhul României a evidențiat că inima curată și bună este brazdă de pământ roditor pentru cuvântul Evangheliei.
Sute de credincioși bucureșteni au fost prezenți la slujba de resfințire a Bisericii Sfântul Nicolae oficiată de Preasfințitul Părinte Timotei, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor. În continuare, ierarhul a oficiat Sfânta Liturghie. Prezent la acest moment important al parohiei a fost și Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
În cadrul omiliei rostite, Patriarhul României a explicat învățătura ce reiese din pericopa evanghelică citită la Sfânta Liturghie.
Domnul Hristos ne spune că din semințele aruncate în brazdă, una a căzut lângă drum și a fost călcată în picioare de către trecători, iar apoi păsările cerului au mâncat-o. A doua sămânță a căzut pe piatră, a răsărit, dar din lipsa umezelii s-a uscat foarte curând. A treia sămânță a căzut între spini, a crescut împreună cu aceștia, dar în cele din urmă a fost înăbușită. A patra sâmânță a căzut pe pâmântul cel bun și a făcut rod însutit, a arătat Preafericirea Sa.
Patriarhul Daniel a evidențiat că Mântuitorul Hristos nu tâlcuia înțelesul pildelor deoarece omul cu cât înaintează în viață adaugă noi înțelesuri duhovnicești din parabolele Domnului Hristos. Cu toate acestea, la insistențele sfinților săi ucenici, Mântuitorul explică tâlcul acestei pilde.
Potrivit pildei Mântuitorului, sămânța căzută lângă drum este reprezentată de oamenii înșelați de diavol.
Mântuitorul explică această pildă și arată că prima categorie de oameni menționați în parabolă sunt oamenii înșelați de diavol. Aceștia aud cuvântul, dar vine diavolul și ia cuvântul din inima lor ca nu cumva crezând să se mântuiască. Primul obstacol pe care semănătorul îl întâmpină este diavolul care ia din inima omului cuvântul lui Dumnezeu binevestit de Biserică prin slujitorii ei. Adesea, unii oameni înșelați de diavoli spun «Cuvântul acesta nu mă privește pe mine» sau «Cuvântul acesta nu este actual pentru zilele noastre». În multe feluri vrajmașul găsește motive ca să răpească din inima omului cuvintele Evangheliei. De multe ori el înșeală pe oameni făcându-i neatenți, indiferenți sau neglijenți, uitând repede cuvintele pe care le ascultă. Călcarea în picioare a seminței care a căzut lângă drum înseamnă nesocotirea seminței deoarece aceasta a căzut pe calea obiceiurilor rele care impiedică sufletul omului să asculte cuvântul lui Dumnezeu, a spus Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române.
Preafericirea Sa a explicat că sămânța căzută pe piatră reprezintă pe cei care au o credință nestatornică.
Sămânța care a răsărit, dar s-a uscat înseamnă credința spontană, nestatornică. Aceasta este a doua categorie de oameni descrisă simbolic de Mântuitorul Iisus Hristos prin sămânța care a căzut pe piatră. Aceștia sunt cei care aud cuvântul, îl primesc cu bucurie, dar nu au rădăcină. Ei cred pănă la un timp, iar la vreme de încercare se leapădă, spune Mântuitorul. Oamenii din această categorie primesc cu bucurie cuvântul evangheliei și îl cultivă atât timp cât le merge bine. Când vine vremea de încercare sau prigoană atunci ei se leapădă de credință. Uni se întreabă «Ce rău am făcut eu ca să fiu pedepsit? Sunt unii oameni mai răi decât mine și nu pățesc nimic, ba dimpotrivă le merge bine ». În felul acesta începe îndoiala în credință căreia îi urmează răzvrătirea, cârtirea și învinuirea lui Dumnezeu pentru necazurile vieții. Mulți oameni care erau evlavioși în copilărie și în tinerețe sau cât timp totul a mers bine în viața lor își pierd mai apoi credința în vreme de încercare. Entuziasmul lor de la început a ajutat să răsară în sufletele lor cuvântul lui Dumnezeu, dar credința care a răsărit repede nu a crescut suficient pentru a fi o credință statornică, ci a rămas o credință superficială, îndoielnică, a evidențiat Patriarhul Daniel.
În cadrul explicării pildei, Mântuitorul Hristos evidențiază că sămânța căzută între spini este reprezentată de oamenii care primesc cuvântul Domnului, dar care nu sporesc în cele duhovnicești.
Spinii grijilor lumești sufocă iubirea făță de Dumnezeu și de aproapele. Aceasta este cea de-a treia categorie de oameni de care vorbește Mântuitorul în Evanghelia de astăzi. Aceștia sunt cei care primesc cuvântul lui Dumnezeu, dar cuvântul nu ajunge să rodească deplin din cauza înăbușirii lui de preocupări înrobitoare. Aceștia sunt oamenii care nu mai găsesc timp să se roage dimineața și seara pentru că în tot timpul au prea multe griji legate de lucruri limitate sau trecătoare. Ei uită de legătura cu Dumnezeu cel veșnic, izvorul vieții și al tuturor binefacerilor. Există atâția oameni care sunt copleșiți de grijile vieții materiale încât nu se mai gândesc la rostul vieții lor pe pâmânt. În acest sens, Sfântul Ioan Gură de Aur zice « Ce folos de viața aceasta trecătoare dacă în timpul ei nu ne pregătim pentru a dobândi viața netrecătoare?», a arătat Patriarhul României.
Cea de-a patra sămânță îi simbolizează pe oamenii care primesc și împlinesc cuvântul lui Dumnezeu.
Evanghelia ne arată în partea finală a pildei că inima curată și bună este brazdă de pământ roditor pentru cuvântul evangheliei. A patra categorie de oameni sunt cei cu inima curată și bună. Am putea spune că numai o pătrime dintre oameni fac roditor cuvântul lui Dumnezeu. Ei pun în practică învățătura evangheliei. Numai inima curată, sinceră și smerită curățită prin lacrimile pocăinței și prin spovedanie, prin împărtășanie și prin fapte bune redevine haina luminoasă primită la botez. Așadar, inima curată și bună este starea duhovnicească a sufletului în care cuvântul mântuitor și sfințitor al evangheliei devine roditor, a spus Preafericirea Sa.
