patriarhul > Mesaje > Puterea Crucii se arată în slava Învierii

Puterea Crucii se arată în slava Învierii


Mesajul Preafericitului Părinte DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, adresat cu prilejul organizării în Episcopia Caransebeșului a 'Zilelor credinței și culturii în Caraș-Severin', ediția a VIII-a, în perioada 27 aprilie - 4 mai 2014:

Organizarea ediției a VIII-a a 'Zilelor credinței și culturii în Episcopia Caransebeșului', în perioada 27 aprilie - 4 mai 2014, când are loc și sărbătorirea solemnă a hramului Catedralei episcopale 'Învierea Domnului', din Caransebeș, oferă timp favorabil desfășurării unei bogate serii de manifestări liturgice, teologice și cultural-spirituale.

În cadrul acestor manifestări, Simpozionul Internațional 'Taină și mărturisire', care are ca teme principale: Sfânta Spovedanie, Sfânta Împărtășanie și comemorarea Sfinților Martiri Brâncoveni, se înscrie în linia manifestărilor stabilite de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române pentru anul 2014, declarat An omagial euharistic și An comemorativ al Sfinților Martiri Brâncoveni în Patriarhia Română.

Astfel, se are în vedere sublinierea rolului esențial al Sfintei Spovedanii și al Sfintei Împărtășanii pentru viața Bisericii lui Hristos și pentru întărirea duhovnicească a fiecărui creștin. De asemenea, împlinirea a 300 de ani de la moartea martirică a Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu împreună cu cei patru fii ai săi, Sfinții Constantin, Ștefan, Radu și Matei, și cu Sfântul Ianache sfetnicul, reprezintă un prilej de pioasă evocare a jertfelniciei Sfinților Martiri Brâncoveni și de reflecție asupra moștenirii cultural-spirituale brâncovenești.

Reafirmarea importanței Sfintei Euharistii presupune și sublinierea sensului terapeutic duhovnicesc al Sfintei Taine a Spovedaniei, al legăturii dintre Sfânta Taină a Spovedaniei și Sfânta Taină a Împărtășaniei, precum și al participării frecvente a credincioșilor la Sfânta Liturghie, ca izvor de iertare și sfințire, de creștere duhovnicească și de comuniune eclesială.

Pocăința și primirea iertării păcatelor, urmate de împărtășirea cu Sfânta Euharistie, evidențiază taina iubirii jertfelnice și milostive a lui Dumnezeu, cuprinsă în jertfa Mântuitorului Iisus Hristos, Care recuperează pe cel pierdut și dăruiește viață veșnică celui omorât spiritual de păcat și de patimi, după cum ne arată parabola întoarcerii fiului risipitor (cf. Luca 15, 11-32).

Deloc întâmplător, în anul acesta (2014) omagiem Sfânta Euharistie și comemorăm 300 de ani de la martiriul sau martirajul Sfinților Brâncoveni (1714), deoarece există o legătură duhovnicească adâncă între iubirea jertfelnică a lui Hristos pentru umanitate, celebrată în Sfânta Euharistie, și iubirea jertfelnică a Martirilor sau a Mucenicilor pentru Hristos, cinstită în slujbele de pomenire a acestora de către Biserică. În ambele se vede taina Crucii și Învierii lui Hristos, Biruitorul păcatului, al iadului și al morții, Care dăruiește lumii mântuire și viață veșnică.

Jertfelnicia voievodului român Constantin Brâncoveanu s-a exprimat mai întâi prin dărnicia sa în calitate de ctitor și binefăcător al locașurilor de cult din Țara Românească, Moldova și Transilvania, dar și prin mărinimia arătată față de creștinii ortodocși din Egipt, Siria, Palestina și Georgia, precum și față de viețuitorii multor locașuri sfinte din Răsăritul creștin. Cei peste 25 de ani ai domniei sale (29 octombrie 1688 - aprilie 1714) au fost marcați de spiritul său harnic și jertfelnic pentru păstrarea credinței creștine în vremuri de stăpânire otomană.

Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu a fost un neclintit mărturisitor al credinței creștine ortodoxe și un promotor creștin al culturii românești. Profunzimea sintezei brâncovenești dintre credință și cultură, dintre valorile artistice din Răsărit și cele din Apus, s-a dezvoltat creativ într-un stil artistic distinct în istoria civilizației europene, cunoscut sub numele de stilul brâncovenesc.

Comemorarea Sfinților Martiri Brâncoveni astăzi ne cheamă să fim ctitori de locașuri sfinte și de cultură creștină, să cultivăm întrajutorarea frățească față de creștinii ortodocși și să fim milostivi, să apărăm credința creștină, având în suflet iubire jertfelnică pentru Hristos și pentru Biserica Sa.

Iar această iubire jertfelnică ni se dăruiește mai ales când ne împărtășim cu Sfântul Trup și Sfântul Sânge ale Domnului nostru Iisus Hristos, după ce, la Sfânta Liturghie euharistică, pomenim jertfa Lui cea de viață făcătoare, ca fiind iubire milostivă împărtășită oamenilor, spre mântuirea lor.

Desfășurate în lumina duhovnicească plină de pace și bucurie, a marelui Praznic al Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, manifestările organizate anul acesta de Episcopia Caransebeșului, evocă momente istorice sau personalități ale acestui străvechi centru bisericesc al Banatului, care a cunoscut atât durerea răstignirii, prin abuziva desființare a acestei eparhii în data de 14 februarie 1949, de către regimul comunist instalat la putere în România după cel de al Doilea Război Mondial, cât și bucuria învierii, odată cu reînființarea episcopiei în anul 1994. Astfel, prin voia și lucrarea lui Dumnezeu Cel în Treime lăudat, aniversăm anul acesta 20 de ani de înnoită lucrare pastorală, culturală și educațională, social-filantropică și patriotică. Îndeosebi, o mare realizare este noua catedrală episcopală din Caransebeș.

Adresăm cuvânt de felicitare și apreciere Preasfințitului Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, tuturor organizatorilor și participanților la aceste manifestări spirituale și misionare, dorind ca lumina sfântă a Învierii Domnului nostru Iisus Hristos să aducă tuturor pace și bucurie, sănătate și fericire întru mulți ani!

Cu multă prețuire și părintească binecuvântare,

† DANIEL

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
Foto Evenimente
Anul omagial - 2024
Filantropia Bisericii
Hotărâri ale Sfântului Sinod