Mesajul Preafericitului Părinte DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la Sesiunea de comunicări a Academiei Române dedicată împlinirii a
300 de ani de la moartea lui Constantin Brâncoveanu; joi 26 iunie 2014:
Pentru conștiința creștină și națională a poporului român, Domnitorul Martir Constantin Brâncoveanu (1688-1714) este
un simbol al dăruirii jertfelnice și totale față de Dumnezeu și de neamul românesc, un reper viu al curajului mărturisirii credinței în Hristos și al demnității naționale.
Istoria l-a trecut pe voievodul
Constantin Brâncoveanu în rândul marilor domnitori eroi, iar Biserica l-a trecut în rândurile sfinților martiri, apărători ai credinței creștine și mari ctitori de locașuri sfinte (hotărârea Sfântului Sinod din 19 - 20 iunie 1992), împreună cu cei patru fii ai săi:
Constantin, Ștefan, Radu și Matei, și sfetnicul Ianache (
Văcărescu), având ca dată de pomenire
ziua de 16 august a fiecărui an.
La propunerea noastră, în ședința sa de lucru din 29 octombrie 2012, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat anul 2014 '
An comemorativ al Sfinților Martiri Brâncoveni', având în vedere împlinirea a 300 de ani de la moartea lor martirică. Această inițiativă a avut în vedere, pe lângă aspectul practic al pregătirii din timp a evenimentelor comemorative referitoare la
Sfinții Martiri Brâncoveni (
publicarea de studii, articole, cărți de reflecție și manifestări cu caracter liturgic, duhovnicesc, cultural-educativ, social-filantropic și teologic-științific; organizarea de congrese, colocvii, seminarii, conferințe preoțești, la nivelul întregii Patriarhii), și evocarea moștenirii cultural-spirituale brâncovenești, contribuind astfel la evidențierea modelului lor de iubire jertfelnică și statornică față de Biserică și de poporul român în contextul contemporan, marcat azi de secularizare și de relativizare a valorilor naționale.
Cinstirea memoriei Sfântului Domnitor Constantin Brâncoveanu este în același timp
un act de cult și de cultură.
Programele desfășurate în acest sens la nivelul întregii Patriarhii Române reflectă atât dimensiunea liturgică-misionară, cât și cea academică, conform
Programului-cadru național bisericesc, aprobat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ședința sa de lucru din 29 octombrie 2012.
Caracterul liturgic-misionar se manifestă mai ales prin săvârșirea de
procesiuni și pelerinaje cu sfintele sale moaște, așezate anul acesta, după deshumarea de la Biserica
Sfântul Gheorghe Nou din București, într-o raclă nouă, din argint aurit, împodobită cu motive florale și arhitecturale brâncovenești și lucrată cu măiestrie la Atelierele Patriarhiei Române.
Șirul procesiunilor solemne cu moaștele Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu a început în ziua prăznuirii Sfinților Împărați Constantin și Elena din cursul acestui an, de la Catedrala Patriarhală la Biserica
Sfântul Gheorghe Nou din București, imitând astfel pelerinajul din anul 1934, însă cu marea deosebire că acum nu s-a mai săvârșit un parastas pentru domnitor, ci
a fost cinstit ca sfânt. Pelerinajul cu moaștele
Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu a continuat la Potlogi (jud. Dâmbovița) în data de 9 iunie și va contiua în cadrul acestui an, la
cele mai importante biserici ctitorite de el în Țara Românească și în Transilvania.
Aspectul academic al cinstirii memoriei Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu se reflectă mai ales în organizarea mai multor
conferințe, congrese, simpozioane și concursuri cu această tematică, dintre care amintim:
- Simpozionului Național 'Constantin Brâncoveanu și contribuția lui la sporirea patrimoniului cultural, educațional, spiritual și social-filantropic al Țării Românești, în contextul european al veacului al XVIII-lea', București, Palatul Patriarhiei, 21-23 mai 2014;
- Concursul Național 'Icoana ortodoxă - lumina credinței', ediția a III-a, organizat de Patriarhia Română în perioada 27 februarie - 21 mai 2014, care a inclus ca tematică iconografică și reprezentări ale Sfinților Martiri Brâncoveni;
- Simpozionul Internațional cu tema 'Sfântul Constantin Brâncoveanu. Paradigmă creștină a unei Europe unite', Mănăstirea Tismana, Arhiepiscopia Craiovei, 10-12 iunie 2014.
De asemenea, au fost publicate în anul acesta
mai multe studii,
monografii și albume, între care amintim:
- Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu - Mărturisitor Jertfelnic și ctitor darnic, editura Cuvântul Vieții a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei, București, 2 volume;
- Istoria Așezămintelor Brâncovenești în imagini și Cuvinte, Editura Basilica a Patriarhiei Române;
- Ultimul Constantin - romanul Brâncovenilor, Editura Cuvântul Vieții a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei, București;
- Constantin Brâncoveanu - documente din colecția Bibliotecii Academiei Române - Editura Mitropoliei Olteniei;
- Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveamu - Editura Arhiepiscopiei Buzăului și Vrancei;
- Ctitorii brâncovenești din Arhiepiscopia Râmnicului - Editura Sfântul Antim Ivireanul a Arhiepiscopiei Râmnicului;
- Viața Sfântului Martir Constantin -Vodă Brâncoveanu și a celor împreună pătimitori cu dânsul - Editura Sfântul Antim Ivireanul a Arhiepiscopiei Râmnicului;
- Între bucuria vieții și darul nemuririi - Sfinții Martiri Brâncoveni - Editura Sfântul Antim Ivireanul a Arhiepiscopiei Râmnicului;
- Sfântul Constantin Brâncoveanu și brașovenii, Editura Andreiană a Mitropoliei Ardealului.
Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu a fost
un neclintit mărturisitor al credinței creștine ortodoxe și un
promotor creștin al culturii românești.
Profunzimea sintezei brâncovenești dintre credință și cultură, dintre valorile artistice din Răsărit și cele din Apus, s-a dezvoltat creativ într-un stil artistic distinct în istoria civilizației europene, cunoscut sub numele de stilul brâncovenesc.
Fiind format într-un mediu cărturăresc și având conștiința unității de neam, reflectată mai ales în traducerea și tipărirea
Bibliei de la București în anul 1688, Sfântul Constantin Brâncoveanu a înființat
Academia Domnească (1694)
, precursoare a Universității din București, adăpostită în clădirile Mănăstirii
'Sfântul Sava' din capitală. Pe lângă intensificarea activităților culturale și educaționale ale
Academiei Domnești au fost organizate
școli în incinta unor mănăstiri, în care se preda în română și în slavonă. Așa au fost școlile de la Mănăstirile
'Sfântul Gheorghe Vechi' și
Colțea din București. O altă serie de școli românești au fost înființate totodată în orașele și satele din Țara Românească. În unele mănăstiri au fost înființate
biblioteci renumite, având cu prioritate lucrări provenite din marile centre culturale din Europa apuseană.
Imediat după ce a devenit Domnitor al Țării Românești, Sfântul Constantin Brâncoveanu a încurajat activitatea de
tipărire a lucrărilor de cultură teologică și laică. Coordonarea tipografiei domnești din București a încredințat-o monahului georgian, ulterior mitropolit, Sfântul Antim Ivireanul. Printr-o dezvoltare culturală intensă,
orașul București a devenit un centru spiritual și cultural semnificativ din sud-estul Europei, Domnitorul Țării Românești fiind un călăuzitor constant al culturii și al educației, ajutând cu generozitate Patriarhiile Ortodoxe răsăritene, aflate sub stăpânire otomană.
Sfântul Constantin Brâncoveanu rămâne în conștiința Bisericii și a poporului ca
un ctitor de mănăstiri și de biserici, ridicând din temelie unele noi și restaurând sau înzestrând altele mai vechi. Sunt emblematice
Mănăstirea Hurezi (cel mai vast ansamblu de arhitectură medievală din Țara Românească) și
Mănăstirea Sâmbăta de Sus, din Țara Făgărașului. Dintre biserici, menționăm
Biserica 'Sfântul Gheorghe Nou' din București (sfințită la 29 iunie 1707 de patriarhul Hrisant Notara al Ierusalimului), unde, mai târziu, în anul 1720, au fost așezate osemintele ctitorului, prin grija soției sale, Doamna Maria Brâncoveanu.
Însă, mai presus de toate realizările sale remarcabile în plan politic, cultural, educațional și social,
Sfântul Constantin Brâncoveanu ilustrează condiția martirului creștin, care-și asumă vocația de a-L mărturisi pe Hristos cu prețul vieții sale și a propriilor săi fii.
Comemorarea solemnă națională a Sfinților Martiri Brâncoveni în anul 2014 ne cheamă să fim și noi mărturisitori ai credinței creștine, ctitori de locașuri sfinte și de cultură creștină, să cultivăm întrajutorarea frățească față de toți creștinii ortodocși și să fim darnici, având în suflet iubire jertfelnică, smerită și milostivă.
† DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
