Credincioşii ortodocşi îi sărbătoresc la 30 ianuarie pe Sfinţii Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur. Sfinţii Trei Ierarhi au trăit în secolul al IV-lea şi sunt consemnaţi în istoria Bisericii ca ocrotitori ai învăţământului teologic şi apărători ai dreptei credinţe cu privire la dogma Sfintei Treimi. Pe lângă darul tâlcuirii Sfintelor Scripturi, au deţinut şi înalta treaptă a arhieriei.
În această mare zi de sărbătoare, la Catedrala Patriarhală din Bucureşti, slujba Sfintei Liturghii a fost oficiată de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Alături de Patriarhul României au slujit: Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop Vicar Patriarhal şi Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop Vicar Patriarhal, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi.
La Sfânta Liturghie a fost prezent şi Excelenţa Sa Dl. Klaus Werner Iohannis, Preşedintele României, însoţit de Domnii Consilieri Prezidenţiali Sergiu Nistor şi Adrian Muraru.
Sărbătoarea Sfinţilor Trei Ierarhi
În cuvântul său de învăţătură rostit după citirea Pericopei Evanghelice, Preafericirea Sa a vorbit despre viaţa şi activitatea celor trei mari sfinţi pe care Biserica îi cinsteşte în această zi, Vasile Cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur, evidenţiind şi minunea prin care s-a statornicit ca sfinţii să fie cinstiţi împreună în această zi.
„În secolul al XI-lea, spre sfârşit şi începutul secolului al XII-lea, în timpul împăratului bizantin Alexis Comneanul (1081-1118 d. Hr.) s-a iscat o ceartă între diferiţi creştini mai ales în Capitala Imperiului, în Constantinopol, la întrebarea cine din cei trei ierarhi ar fi cel mai mare. Unii îl lăudau pe Sfântul Vasile cel Mare pentru că uneşte cuvântul cu fapta, alţii îl lăudau pe Sf. Grigorie Teologul pentru adâncimea gândirii lui teologice, iar alţi îl lăudau pe Sfântul Ioan Gură de Aur pentru predicile sale, pentru măiestria cuvântului şi pentru că este un mare dascăl al pocăinţei. Această dezbinare a fost păgubitoare pentru viaţa Bisericii pentru că unii se numeau vasilieni, alţii gregorieni, alţii ioanieni, după numele ierarhului pe care îl simpatizau mai mult. Această concurenţă în iubirea faţă de ierarhi nu a fost o gândire eclesială pentru că gândirea bisericească adună, nu dezbină, iubirea sfântă adună oameni în iubirea Preasfintei Treimi, gândirea eretică, egoist şi pătimaşă dezbină pe oameni; o gândire duhovnicească adună, cheamă la comuniune în Duhul Sfânt pe cei care au aceeaşi credinţă. Deci, pentru a pune capăt acestor certuri inutile care arată mai mult orgoliu decât evlavie şi o iubire exclusivistă, nu una integratoare Dumnezeu a hotărât să lucreze chiar prin Sfinţii Trei Ierarhi. Ei s-au arătat pe rând şi apoi toţi împreună unui Episcop Ioan din cetatea Evhaitelor şi au spus: noi deşi suntem diferiţi cât am trăit pe pământ şi după moarte am lucrat pentru împăcarea oamenilor cu Dumnezeu şi întreolaltă, pentru a aduce pace şi unire între oameni. În faţa lui Dumnezeu nu este unul, al doilea şi al treilea în importanţă, ci toţi trei suntem una şi ca atare îţi poruncim să statorniceşti o sărbătoare să fim pomeniţi toţi trei împreună. Astfel s-a născut această sărbătoare a Sfinţilor Trei Ierarhi sărbătoriţi împreună”.
Sfinţii Trei Ierarhi – apărători ai dreptei credinţe
În cuvântul de învăţătură Patriarhul României a spus că Sfinţii Trei Ierarhi au fost mari apărători ai dreptei credinţei.
„Sfinţii Trei Ierarhi sunt mari, fiecare în felul lui, potrivit darurilor primite de la Dumnezeu, dar cultivate cu multă nevoinţă şi cu multă dragoste de Dumnezeu şi de semeni de fiecare dintre cei trei ierarhi. Ei sunt diferiţi ca temperament, sunt diferiţi ca loc unde au păstorit, dar în acelaşi timp au şi foarte multe virtuţi comune. Ce au ei în comun în primul rând este apărarea dreptei credinţe, credinţa în Sfânta şi de Viaţa Făcătoare şi Nedespărţite Treimi”.
Apărători ai săracilor
Totodată, Patriarhul României a arătat în cuvântul său faptul că Sfinţii Trei Ierarhi au avut mare dragoste de Biserică şi o mare grijă faţă de cei săraci.
„Sfântul Vasile cel Mare, pe lângă multele omilii şi cărţi pe care le-a scris, s-a îngrijit de cei bolnavi, de cei săraci, de cei flămânzi, de călători şi a creat lângă oraşul Cezareea Capadociei un orăşel numit Vasiliada pentru a da posibilitatea celor bolnavi să fie trataţi, celor orfani să fie ajutaţi, călătorilor să fie găzduiţi, săracilor să fie hrăniţi şi prin aceasta ei au arătat importanţa Evangheliei ca iubire dumnezeiască pentru oameni. Sfântul Vasile cel mare chiar îmbrăţişa pe leproşi care erau găzduiţi în aşezământul creat de el într-un spital special de leproşi fără să aibă teama că lepra se va muta la el, adică că se va îmbolnăvi şi el de lepră. Sfântul Grigorie a spus că săracii sunt portarii împărăţiei cerurilor, judecători aspri pentru cei nemilostivi şi avocaţi sau apărători puternici pentru cei milostivi. Sfântul Ioan Gură de Aur a rostit o mulţime de predici în favoarea milosteniei, în favoarea ajutorării săracilor şi a spus că Hristos este prezent în potirul din Sfântul Altar, dar şi în fiecare om sărac, umilit, în fiecare om care suferă şi aşteaptă de la noi un semn al iubirii frăţeşti milostive”.
Ocrotitorii şcolilor de Teologie
„Aceşti Trei mari Ierarhi au avut asupra Bisericii o influenţă covârşitoare, de aceea ei sunt normativi, sunt făclii, sunt repere pentru învăţătura Bisericii, dar şi pentru viaţa Bisericii. În anul 1936 la Congresul Facultăţilor şi institutelor universitare de la Atena s-a hotărât ca Sfinţii Trei Ierarhi: Vasile Cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur să devină patronii spirituali sau ocrotitorii tuturor şcolilor de teologie ortodoxă pentru că vedem la fiecare dintre ei credinţa unită cu cultura şi teologia cu viaţa, iubirea faţă de Dumnezeu cu iubirea faţă d e semeni astfel încât aceşti trei ierarhi ne îndeamnă ca să păstrăm împreună virtuţile cele multe şi să unim în viaţa noastră credinţa şi fapta”.
Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, la Patriarhia Română
La finalul Sfintei Liturghii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a salutat prezenţa Excelenţei Sa dl. Klaus Werner Iohannis, Preşedintele României la Sfânta Liturghie oficiată în Catedrala Patriarhală.
„Excelenţa Voastră, Domnule Preşedinte al României, domnilor consilieri prezidenţiali, avem o mare bucurie astăzi şi anume faptul de a primi vizita Excelenţei voastre la Patriarhia Română şi mai ales participarea Domniei voastre la Sfânta Liturghie Ortodoxă. Toată lumea ştie că Preşedintele României este un creştin practicant şi aceasta nu de când a devenit preşedinte, ci dintotdeauna. Noi ne bucurăm că Domnia voastră arătaţi poporului importanţa rugăciunii, importanţa legăturii omului cu Dumnezeu ca Izvor de iubire curată şi ca Izvor de lumină pentru viaţa omului, ca inspiraţie pentru toată fapta cea bună. Prezenţa dumneavoastră în Catedrala Patriarhală este plină de semnificaţie mai ales pentru faptul că participaţi la o sărbătoare care anul acesta a căzut într-o zi de vineri, în timpul săptămânii, nu într-o zi de duminică”, a spus Patriarhul României.
Sărbătoarea Sfinţilor Trei Ierarhi este un model de a ajunge de la dezbinare la consens
Preafericirea Sa s-a referit apoi la această mare sărbătoare arătând că sărbătoarea acestor Trei Ierarhi este un model de ajunge de la dezbinare la consens.
„Este o sărbătoare mare înscrisă cu culoare roşie în calendar pentru că aceşti Trei Sfinţi Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur, care au trăit în secolul al IV-lea, sunt sfinţi luminători, mari dascăli ai creştinătăţii, nu numai ai creştinătăţii răsăritene, ci şi apusene. Toţi marii teologi apuseni, inclusiv Martin Luther, în scrierile lor au citat pe aceşti trei mari sfinţi ai Bisericii, doctori ai Bisericii Universale. De ce sunt ei mari? Pentru că au avut o credinţă puternică unită cu o cultură profundă, cu o cultură solidă. Au cunoscut întreaga cultură greco-romană din timpul lor pe care însă au încreştinat-o în scrierile lor şi, de aceea, ei au devenit mari dascăli ai lumii şi ierarhi luminători şi au fost declaraţi ocrotitorii sau patronii spirituali ai tuturor şcolilor de teologie ortodoxă arătând tinerilor studenţi şi elevi, aici avem tineri elevi de la Seminarul Teologic din Bucureşti, că o credinţă puternică trebuie unită cu o cultură solidă, aşa cum vedem şi la Sfântul Apostol Pavel pentru a transmite Evanghelia iubirii milostive a lui Hristos tuturor categoriilor de oameni, nu numai celor simpli, ci şi celor foarte cultivaţi adesea mai greu de convertit decât cei simpli şi pentru a arăta că Hristos Domnul sfinţeşte toate darurile pe care omul le are din naştere şi pe care le cultivă prin efort susţinut în viaţa sa. Sărbătoarea acestor trei ierarhi este un model de ajunge de la dezbinare la consens şi anume, ei sunt pomeniţi, comemoraţi în cultul nostru în zile diferite: Sfântul Vasile cel Mare la 1 ianuarie, Sfântul Grigorie Teologul la 25 ianuarie, Sfântul Ioan Gură de Aur la 27 ianuarie şi în 13 noiembrie. În secolul al XI-lea în timpul împăratului bizantin Alexis Comnenul s-a iscat o neînţelegere, o dispută, un fel de competiţie de simpatii. Unii admirau pe Sfântul Vasile şi spuneau că este cel mai mare dintre toţi trei pentru că a unit cuvântul cu fapta, alţii au spus că Sfântul Grigorie este cel mai profund teolog şi vorbeşte limba greacă elegantă, cu multe nuanţe şi cu multe frumuseţi în exprimare, iar alţii au spus că Sfântul Ioan Gură de Aur este mai mare pentru că a fost şi mare predicator şi mare dascăl pentru mulţimi chemând pe oameni la pocăinţă, la îndreptare. Atunci, ca să nu mai fie dezbinare, Dumnezeu a rânduit ca printr-un episcop, Ioan al Evhaitelor, să facă această propunere, toţi să fie serbaţi în aceeaşi zi ca să nu mai fie ceartă şi aşa a luat naştere această sărbătoare şi s-a ajuns la un consens pentru că erau credincioşii împărţiţi între vasilieni, grigorieni şi ioanieni încât această ceartă a lor nu a fost spre binele Bisericii. Prin pomenirea lor împreună s-a ajuns la pace, dar şi la o înţelepciune şi anume că în Biserică în primul rând contează comuniunea, unitatea şi aceşti trei mari Sfinţi Părinţi ne cheamă la unitate, la comuniune, la înţelegere pentru a mărturisi iubirea lui Dumnezeu faţă de oameni şi pentru a lucra la apărarea dreptei credinţe şi a demnităţii umane”, a mai spus Preafericirea Sa.
Sfânta Treime – temelia fiecărei comuniuni şi fiecărei comunităţi autentice
Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a arătat că Sfânta Treime este temelia fiecărei comuniuni şi fiecărei comunităţi autentice.
„Aceşti Sfinţi Părinţi au fost mari apărători ai săracilor, ai celor umiliţi, ai celor ce erau neglijaţi de societate. Toţi au predicat milostenia; Sfântul Grigorie Teologul spunea că săracii sunt mai importanţi în Împărăţia lui Dumnezeu decât împăraţii pentru că săracii sunt portarii Împărăţiei Cerurilor şi ei sunt mari apărători ai oamenilor milostivi şi aspri judecători ai celor zgârciţi. Deci, într-un fel sfinţii aceştia trei ne cheamă să fim mai umani, mai buni, mai milostivi, mai sensibili în faţa suferinţei oamenilor. De aceea, sărbătoarea aceasta este o sărbătoare cu o dimensiune pedagogică, educaţională foarte importantă pentru că astăzi în toate şcolile de teologie ortodoxă ei sunt serbaţi ca fiind ocrotitori, dar nu numai ocrotitori rugători, ci şi modele de lucrare misionară, pastorală şi, deci, într-un fel ne ajută pe toţi pe care avem responsabilităţi în conducere să îndemnăm pe oameni la conlucrare, la comuniune şi mai ales să fie sensibili la a apăra şi promova demnitatea umană fiindcă omul a fost creat după chipul Sfintei Treimi, de aceea ei au apărat aşa de mult învăţătura ortodoxă despre Sfânta Treime. Monoteismul creştin, spre deosebire de monoteismul iudaic şi monoteismul islamic, proclamă nu un Dumnezeu singurătate eternă, ci comuniune de iubire eternă între trei Persoane, dar care sunt nedespărţite. De aceea, nu avem un triteism sau trei Dumnezei, ci un singur Dumnezeu în trei Persoane nedespărţite şi aceasta arată că la baza creaţiei a fost iubirea veşnică a Sfintei Treimi. De aceea, Cartea Facerii, la creaţia omului, spune: A zis Dumnezeu să facem om după Chipul şi Asemănarea Noastră, nu a zis după asemănarea Mea. Acest plural foarte misterios a fost interpretat de Sfinţii Părinţi ai Bisericii ca fiind Taina Sfintei Treimi: Să facem Omul după Chipul şi Asemănarea iubirii eterne a lui Dumnezeu. Când Mântuitorul Iisus Hristos s-a rugat pentru unitatea Bisericii, pentru care ne-am rugat şi noi în săptămâna creştină pentru unitate care tocmai s-a încheiat, S-a rugat pentru cei care cred în numele Lui să fie una şi a arătat modelul, nu a dat un model din lumea aceasta, nici Imperiul Roman, nici Republica Greacă, ci a spus să fie una precum Noi suntem Una: Tatăl şi Fiul şi Sfântul Duh. Deci, unitatea Bisericii are ca izvor şi model unitatea comuniunii eterne de iubire din Sfânta Treime în care Persoanele sunt distincte, egale, dar nedespărţite şi iată cum Sfânta Treime este temelia fiecărei comuniuni şi fiecărei comunităţi autentice. Când căutăm iubire în familie căutăm de fapt harul Sfintei Treimi, când căutăm o prietenie adevărată, autentică noi de fapt căutăm harul şi iubirea Sfintei Treimi. Când luptăm pentru unitate, pentru comuniune, pentru înţelegere noi de fapt suntem inspiraţi de harul Sfintei Treimi care cheamă diversitatea la unitate, persoanele distincte la comuniune şi conlucrare. Dogma Sfintei Treimi nu este o speculaţie de tip matematic, ci este vorba de adevărul fundamental al existenţei şi aceasta înseamnă că toate cele ce sunt distincte sunt chemate la o comuniune a complementarităţii", a spus Patriarhul României.
La final, Patriarhul României a mulţumit Preşedintelui României.
"Să ne ajute Bunul Dumnezeu să învăţăm din teologia Sfinţilor Părinţi bazată pe Sfintele Scripturi că esenţa vieţii este comuniunea de iubire. Un om este liber în măsura în care poate iubi pe Dumnezeu în rugăciune şi pe semenii lui în fapte bune. Vă mulţumim pentru onoarea pe care ne-aţi făcut-o”, a spus Preafericirea Sa.
După participarea la Sfânta Liturghie, Domnul Klaus Iohannis a vizitat Paraclisul istoric, Muzeul patriarhilor şi Sala Sinodală din Reşedinţa Patriarhală. Aici, a avut loc o întrevedere între Preafericitul Părinte Patriarh Daniel şi Domnul Preşedinte Klaus Iohannis.
