patriarhul > Mesaje > Sfânta Spovedanie și Sfânta împărtășanie - Taine ale învierii sufletului din moartea spirituală

Sfânta Spovedanie și Sfânta împărtășanie - Taine ale învierii sufletului din moartea spirituală


Cuvântul Preafericitului Părinte DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la deschiderea lucrărilor Conferinței pastoral-misionare de primăvară din Arhiepiscopia Bucureștilor, luni, 26 mai 2014:

Anul 2014 a fost proclamat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române drept Anul omagial euharistic (al Sfintei Spovedanii și al Sfintei Împărtășanii), precum și Anul Comemorativ al Sfinților Martiri Brâncoveni, consemnând astfel împlinirea a 300 de ani de la moartea lor martirică. Totodată, în cadrul hotărârii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române referitoare la Anul 2014, s-a decis ca tema Conferinței pastoral-misionare semestriale de primăvară să fie consacrată Anului omagial euharistic (al Sfintei Spovedanii și al Sfintei Împărtășanii) în Patriarhia Română.

Sfânta Taină a Spovedaniei și Sfânta Taină a Împărtășaniei se află, astfel, în centrul atenției noastre, atât sub aspect biblico-patristic, cât și dogmatic-moral, liturgic și pastoral. Însemnătatea acestora pentru viața Bisericii în general și viața fiecărui creștin în parte este una deosebită, deoarece, prin Sfânta Taină a Spovedaniei, ne mărturisim păcatele și primim iertarea lor, iar prin hrănirea cu Sfânta Taină a Euharistiei, 'Pâinea vieții schimbă, preface și umple de viață pe cel ce se împărtășește', după cum spune Sfântul Nicolae Cabasila. 1

În Sfânta Scriptură, pocăința sau mărturisirea păcatelor este o lucrare de înnoire a vieții spirituale, exemple binecunoscute de pocăință din Vechiul Testament fiind pocăința regelui David și a regelui Manase, iar în Noul Testament, Mântuitorul Iisus Hristos, luminătorul și vindecătorul sufletelor, primește cu milostivire pocăința sinceră a tuturor celor care își recunosc păcatele, zicând: 'Mare bucurie se face în cer pentru un păcătos care se pocăiește' (Luca 15, 7). Exemple de pocăință și de primire a iertării păcatelor sunt mai ales femeia desfrânată, care I-a uns picioarele cu mir și le-a șters cu părul capului ei (cf. Luca 7, 36-50), sau iertarea păcatelor dată slăbănogului din Capernaum (cf. Marcu 2, 2-12), sau a tâlharului de pe cruce (cf. Luca 23, 42). De altfel, la începutul misiunii Sale de propovăduire a Evangheliei mântuirii, Domnul Iisus Hristos cheamă oamenii la pocăință, zicând: 'Pocăiți-vă, că s-a apropiat împărăția Cerurilor!' (Matei 4,17). Astfel, El arată în mod clar importanța recunoașterii păcatelor săvârșite de fiecare om și căutarea iertării și izbăvirii de acestea prin Sfânta Taină a mărturisirii și iertării păcatelor. După învierea Sa din morți, Domnul Hristos Se arată ucenicilor Săi și le spune: 'Luați Duh Sfânt; cărora veți ierta păcatele, le vor fi iertate și cărora le veți ține, vor fi ținute' (Ioan 20, 23), dăruindu-le astfel harul iertător, vindecător și mântuitor al Duhului Sfânt, ca să îi ajute și să îi călăuzească în lucrarea lor sfântă de curățire de păcate și de creștere duhovnicească a oamenilor, spre a dobândi mântuirea și viața veșnică.

În ceea ce privește Sfânta Taină a Euharistiei, aceasta este prefigurată adesea în Vechiul Testament, ca de pildă jertfa de pâine și vin a lui Melchisedec (cf. Facere 14, 8), mielul pascal (cf. Ieșirea 12,1-13), mana din pustie (cf. Ieșirea 16, 4) și jertfa lui Moise (cf. Ieșirea 24, 8-11). În Noul Testament, vorbind despre Taina Împărtășirii cu El, Domnul Iisus Hristos le spune direct ucenicilor Săi: 'Adevărat, adevărat zic vouă, dacă nu veți mânca trupul Fiului Omului și nu veți bea sângele Lui, nu veți avea viață în voi. Cel ce mănâncă trupul Meu și bea sângele Meu are viață veșnică și Eu îl voi învia în ziua cea de apoi. Căci trupul Meu este adevărată mâncare, iar sângele Meu, adevărată băutură. Cel ce mănâncă trupul Meu și bea sângele Meu rămâne întru Mine și Eu întru el. Precum M-a trimis pe Mine Tatăl cel viu și Eu viez pentru Tatăl, și cel ce Mă mănâncă pe Mine va trăi prin Mine. Aceasta este Pâinea Care S-a pogorât din cer, nu precum au mâncat părinții voștri mana și au murit. Cel ce mănâncă această Pâine va trăi în veac' (Ioan 6, 53-58). Prin momentul solemn al Cinei de Taină, săvârșită înainte de Pătimirea Sa cea mântuitoare și de Învierea Sa cea preaslăvită, Hristos Domnul a instituit Sfânta Euharistie (cf. Matei 26, 26-28), oferind astfel modalitatea hrănirii permanente a creștinilor cu Trupul și Sângele Său, pentru a se împărtăși de viața Lui divino-umană veșnică. Așa cum observă în acest sens părintele Dumitru Stăniloae: 'Cei făcuți de Dumnezeu nu pot avea viața și nu pot spori în ea decât din El, ca sursă a vieții. De aceea, Dumnezeu îi naște din nou (prin Botez n.n.). Dar Dumnezeu nu-i poate lăsa pe cei născuți din El fără să-i hrănească cu viața din Sine. Dacă unele mame, după ce au născut un copil, îl dau altei femei să-l alăpteze din trupul lor, căci în definitiv sângele lor nu este mai bun ca al acelora, Dumnezeu, după ce a constatat că oamenii nu pot dura etern fără viața din El, îi hrănește El însuși cu viața Sa, pentru ca să sporească în viață și să rămână etern în ea'. 2

În lumea profund secularizată a zilelor noastre, Sfânta Taină a Spovedaniei și Sfânta Taină a Împărtășaniei nu mai sunt trăite intens ca izvoare de lumină și viață veșnică, iar acest fapt se datorează, în special, îndepărtării omului contemporan de valorile credinței, ale rugăciunii și ale lucrării faptelor bune ca expresii ale unirii tot mai intense a omului cu Dumnezeu. În acest sens, părintele Alexander Schmemann spune: 'Atunci când vedem lumea ca un scop în sine, totul capătă o valoare în sine și, prin urmare, pierde orice valoare, pentru că doar în Dumnezeu se găsește înțelesul (valoarea) a toate, și lumea este plină de sens doar atunci când ea este 'sacrament' al prezenței lui Dumnezeu (în ea). Lucrurile tratate doar ca lucruri în sine se distrug pe ele însele, pentru că doar în Dumnezeu au ele viață'. 3

Prin Sfintele Taine ale Spovedaniei și Împărtășaniei ne apropiem de Hristos și învățăm să trăim și să creștem duhovnicește întru El, deoarece, așa cum spune Sfântul Nicolae Cabasila: 'legătura cu Hristos este adevărata noastră viață, căci ajungem să fim 'mădulare' și fii ai Lui împărtășindu-ne din Trupul, din Sângele și Duhul Său. Ea ne leagă viața de Dumnezeu mai strâns decât ar reuși doar strădaniile noastre, ba chiar mai strâns decât ceea ce avem din însăși firea noastră, fiindcă Hristos este mai înrudit cu noi decât sunt chiar părinții noștri trupești'. 4

De fapt, când ne împărtășim cu Sfânta Euharistie, viața sfântă a lui Hristos Cel răstignit și înviat sfințește viața noastră, dăruindu-i arvuna învierii și îndreptând-o spre viața cerească și fericirea veșnică din Împărăția Preasfintei Treimi, care este 'dreptate, pace și bucurie în Duhul Sfânt' - după cum spune Sfântul Apostol Pavel (Romani 14,17).

De aceea, Sfânta Euharistie este izvor de sănătate și sfințire, de pace și bucurie, dar și izvor de iubire jertfelnică și de putere spirituală, ca ajutor pentru a lupta împotriva patimilor egoiste, a duhurilor rele, a nedreptăților și a necazurilor din lume.

Însă, pentru a simți puterea spirituală a Sfintei Liturghii Euharistice, este nevoie de pregătire corespunzătoare, de multă rugăciune și de trezvie permanentă duhovnicească, deoarece numai prin acestea se evită superficialitatea, rutina și ritualismul formalist în raport cu Sfânta Împărtășanie. În acest sens, Sfântul Ioan Gură de Aur spunea credincioșilor că nu recomandă nici împărtășirea deasă, nici împărtășirea rară, ci împărtășirea cu pregătire.

În Arhiepiscopia Bucureștilor, multiplele aspecte conținute în tema Conferinței pastoral-misionare de primăvară sunt aprofundate de șase părinți slujitori ai Sfântului Altar și dascăli de teologie. Referatele pregătite de PC. Preot Lector Gheorghe Holbea, 'Spovedania ca Taină a Bisericii și ca act de renaștere spirituală'; PC. Preot Profesor Nicolae Moțoc, 'Taina Spovedaniei sub aspect dogmatic-moral și liturgic'; PC. Preot Profesor Niculae Andrei, 'Inovații și încălcări ale normelor liturgice și canonice privind Taina Spovedaniei'; PC. Preot Profesor Ionuț Bărbulescu, 'Taina Sfintei împărtășanii sub aspect liturgic'; PC. Preot Lector Aurel Mihai, 'Sfânta împărtășanie ca Taină, ca jertfă și ca actualizare a Jertfei de pe Cruce'; PC. Preot Asistent Silviu Tudose, 'Inovații și abateri de la normele liturgice, canonice și pastorale privind Taina împărtășaniei', constituie contribuții importante care prezintă într-un mod exact învățătura de credință creștin-ortodoxă.

În acest sens, binecuvântăm deschiderea lucrărilor Conferinței pastoral-misionare de primăvară din Arhiepiscopia Bucureștilor și ne rugăm ca lucrarea călăuzitoare a Duhului Sfânt să lumineze pe toți cei prezenți, pentru a-i întări în lucrarea lor pastorală și misionară de vestitori ai bucuriei pe care o aduce credincioșilor unirea lor cu Hristos prin Sfintele Taine ale Bisericii.

† DANIEL

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Note:

1. Sf. Nicolae Cabasila, 'Despre viața în Hristos', cap. IV, trad. Pr. Teodor Bodogae, București, Ed. Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, 2009, p. 129.

2. Pr. Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. III, București, Ed. Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, București, 2010, p. 97.

3. Pr. Alexander Schmemann, 'Pentru viața lumii. Sfintele Taine și Ortodoxia', Editura BASILICA, București, 2012, p. 20.

4. Sf. Nicolae Cabasila, op. cit., cap. IV, p. 145.
Foto Evenimente
Anul omagial - 2019
Filantropia Bisericii
Hotărâri ale Sfântului Sinod