Scurta prezentare > Biserica Ortodoxă Română - scurtă prezentare

Biserica Ortodoxă Română - scurtă prezentare

Biserica Ortodoxă Română este Biserică de origine apostolică, întemeiată prin lucrarea misionară a Sfântului Apostol Andrei care a predicat cuvântul Evangheliei și în fosta provincie romană Scythia Minor, teritoriul dintre Dunăre și vestul Mării Negre, Dobrogea de astăzi (Sud-Estul României). La 25 aprilie 1885, Biserica Ortodoxă Română a devenit autocefală (de sine stătătoare), iar la 25 februarie 1925 a fost ridicată la rangul de Patriarhie, fiind în comuniune dogmatică, liturgică și canonică cu celelalte Biserici Ortodoxe Surori. Potrivit ultimului recensământ (2002), 86.7% din cei 21.794.793 de locuitori ai României s-au declarat creștini ortodocși. 1. Organizare Biserica Ortodoxă Română este organizată ca Patriarhie și cuprinde: în țară: 6 Mitropolii, împărțite în Arhiepiscopii și Episcopii, cu un total de 13.527 parohii și filii, deservite de 14.513 preoți și diaconi, ce slujesc în 15.218 lăcașuri de cult; pentru românii ortodocși din diaspora există 3 Mitropolii (constituite din 3 Arhiepiscopii și 6 Episcopii) în Europa; o Arhiepiscopie pe continentul american și o Episcopie a Australiei și Noii Zeelande.
A) Organizare centrală Cea mai înaltă autoritate a Bisericii Ortodoxe Române în toate domeniile ei de activitate este Sfântul Sinod, format din Patriarh, ca președinte, și din toți mitropoliții, arhiepiscopii, episcopii eparhioți, episcopii vicari-patriarhali, episcopii-vicari și arhiereii-vicari în funcțiune. Organismul central deliberativ al Bisericii Ortodoxe Române, pentru toate problemele administrative, sociale, culturale, economice și patrimoniale este Adunarea Națională Bisericească, formată din câte trei reprezentanți ai fiecărei eparhii (un cleric și doi laici), desemnați de adunările eparhiale respective pe termen de patru ani. Membrii Sfântului Sinod participă cu vot deliberativ la lucrările Adunării Naționale Bisericești. Organismul central executiv al Sfântului Sinod și al Adunării Naționale Bisericești este Consiliul Național Bisericesc, alcătuit din doisprezece membri ai Adunării Naționale Bisericești (câte un cleric și câte un laic reprezentând fiecare mitropolie din țară, desemnați pe o perioadă de patru ani). Membrii Sfântului Sinod pot participa cu vot deliberativ la ședințele Consiliului Național Bisericesc. Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române este Preafericitul Patriarh DANIEL, ales la data de 12 septembrie 2007 și întronizat ca cel de-al VI-lea Patriarh al României la data de 30 septembrie 2007.	*Preafericitul Părinte Patriarh* *DANIEL*
B) Organizare locală Unitățile componente ale Bisericii Ortodoxe Române sunt: parohia; mănăstirea; protopopiatul; vicariatul; eparhia (arhiepiscopia și episcopia); mitropolia.
2. Viața monahală Biserica Ortodoxă Română are 637 de mănăstiri și schituri, cu peste 8.000 de monahi și monahii. 3. Învățământul teologic Biserica Ortodoxă Română dispune de: 33 de Seminarii Teologice liceale; 11 Facultăți de Teologie și 4 departamente de teologie, incluse în cadrul altor facultăți, care fac parte din învățământul superior de stat, având înscriși 9.365 de studenți, la mai multe specializări. Peste 10.000 de cadre didactice predau religia în școlile publice.	*Mănăstirea Sinaia*
4. Asistența religioasă Pe lângă activitatea curentă din parohii, asistența religioasă este asigurată și în: armată, jandarmerie și penitenciare, de către 143 de preoți; spitale, centre sociale și unități de învățământ, de către 364 de preoți. 5. Asistența socială Instituții sociale aflate sub directa îndrumare a Bisericii Ortodoxe Române: 121 de centre pentru copii; 35 de centre pentru vârstnici; 106 cantine sociale și brutării; 52 de centre de diagnostic și tratament, cabinete medicale și farmacii sociale; 23 de centre de consiliere și asistență a familiilor în dificultate; 2 centre pentru victimele traficului de ființe umane.	*Căminul de bătrâni,* *Mănăstirea Christiana, București*
Biserica Ortodoxă Română asigură asistență socială permanentă pentru aproximativ 270.000 de persoane. În situații de calamități naturale, Biserica Ortodoxă Română desfășoară campanii umanitare la nivel național, pentru sprijinul imediat al celor afectați. De asemenea, în parteneriat cu autoritățile centrale și locale și cu organizații non-guvernamentale, atât interne, cât și internaționale, Biserica Ortodoxă Română este implicată în derularea unor programe naționale privind: combaterea violenței domestice; prevenirea traficului de persoane; prevenirea consumului de droguri; prevenirea răspândirii HIV-SIDA; integrarea și incluziunea socială a categoriilor defavorizate (persoane cu disabilități, șomeri ș.a.).
6. Instituții bisericești cu scop misionar În Biserica Ortodoxă Română funcționează: Institutul Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române Instituții media la nivelul Patriarhiei Române și al eparhiilor; Din inițiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, la data de 27 octombrie 2007, a luat ființă „Centrul de Presă BASILICA” al Patriarhiei Române, din care fac parte: postul de radio TRINITAS;postul de televiziune TRINITAS TV;publicațiile: Ziarul Lumina, Lumina de duminică și Vestitorul Ortodoxiei; Agenția de știri BASILICA și Biroul de Presă și Comunicații al Patriarhiei Române.	*Centrul de presă BASILICA,* *Palatul Patriarhal*
7. Relații bisericești și interreligioase Biserica Ortodoxă Română este membră a Consiliului Mondial al Bisericilor (CMB) din 1961 și membră a Conferinței Bisericilor Europene (KEK) din 1964. Ea participă, împreună cu celelalte Biserici Ortodoxe, la dialogurile teologice internaționale cu Biserica Romano Catolică, Bisericile Protestante, Biserica Anglicană etc. Biserica Ortodoxă Română are un Birou de Reprezentare pe lângă Uniunea Europeană și celelalte instituții politice europene, la Bruxelles. 8. Colecții muzeale pentru conservarea cărților vechi și a obiectelor religioase În cadrul Bisericii Ortodoxe Române funcționează 275 de muzee și colecții muzeale, precum și 42 de centre zonale de depozitare. Contact : Web: www.patriarhia.ro E-mail: patriarhia@patriarhia.ro