Biserica Ortodoxă sărbătoreşte la 6 ianuarie 2014 Botezul Domnului. Sărbătoarea aminteşte de Botezul în apa Iordanului a Mântuitorului Iisus Hristos şi de recunoaşterea Lui ca Mesia de către Sfântul Ioan Botezătorul. Praznicul se mai numeşte „Epifania” sau „Teofania”, adică Arătarea Domnului. La Sfânta Liturghie din ziua sărbătorii Botezului Domnului a fost citită pericopa Evanghelică de la Sfântul Evanghelist Matei, capitolul 3, versetele de la 13 la 17: "În vremea aceea a venit Iisus din Galileea la Iordan, către Ioan, ca să fie botezat de el. Ioan însă Îl oprea, zicând: Eu am trebuinţă să fiu botezat de către Tine, şi Tu vii la mine? Şi răspunzând, Iisus a zis către el: Lasă acum, că aşa se cuvine nouă să împlinim toată dreptatea. Atunci L-a lăsat. Iar după ce S-a botezat Iisus, în clipa când ieşea din apă, îndată cerurile s-au deschis şi Ioan a văzut Duhul lui Dumnezeu pogorând-Se ca un porumbel şi venind peste El. Şi iată, un glas din ceruri care a zis: Acesta este Fiul Meu cel iubit întru care am binevoit".
Patriarhul României a oficiat Sfânta Liturghie la Catedrala Patriarhală
În această zi de sărbătoare Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a oficiat Sfânta Liturghie în Catedrala Patriarhală. Împreună cu Preafericirea Sa a slujit şi Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor. Ierarhii au fost înconjuraţi de preoţi şi diaconi, slujitori ai Catedralei Patriarhale.
În cuvântul de învăţătură rostit în Catedrala Patriarhală, după citirea Pericopei Evanghelice, Preafericirea Sa a explicat înţelesurile ce reies din Sfânta Evanghelie rostită astăzi la Sfânta Liturghie.
La Botez S-a arătat Dumnezeu în Treime: Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, ca şi noi să devenim fii ai lui Dumnezeu
„Această taină mare a Botezului Domnului este pentru Biserică cea mai mare binecuvântare fiindcă prin Botez Biserica lui Hristos se măreşte, se întinde în spaţiu la toate popoarele şi în timp de-a lungul generaţiilor. Prin Botez nu se dăruieşte doar iertarea păcatelor, ci şi înfierea omului în Dumnezeu Fiul prin lucrarea Duhului Sfânt când a zis Acesta este Fiul Meu cel iubit întru care am binevoit Dumnezeu. Tatăl a cuprins şi umanitatea Fiului, nu numai dumnezeirea Lui şi prin aceasta ne-a cuprins pe noi pe toţi, cei care ne botezăm în numele Preasfintei Treimi”, a spus Patriarhul României.
Sărbătoarea de astăzi este o chemare la sfinţirea sufletelor şi a trupurilor noastre
„Sărbătoarea aceasta este o sărbătoare de binecuvântare şi bucurie. Ne bucurăm că Dumnezeu ne iubeşte, ne bucurăm că Dumnezeu ne sfinţeşte. Ne bucurăm că Dumnezeu ne binecuvintează şi vrea să binecuvinteze nu numai sufletele noastre, ci şi trupurile noastre prin gustare din această apă sfinţită şi casele noastre prin stropirea cu apă sfinţită şi desigur şi activităţile noastre şi grădinile şi tot ceea ce avem noi, ogorul, toate se sfinţesc prin lucrarea sfinţitoare a Preasfintei Treimi, prin lucrarea harului Preasfintei Treimi dăruit nouă de Hristos si împărtăşit nouă prin Duhul Sfânt. Este o mare bucurie să ne aducem aminte că cei care ne-am botezat în Hristos în Hristos ne-am şi îmbrăcat”, a mai subliniat Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române.
Sfinţirea cea Mare a Apei
După rugăciunea Amvonului soborul slujitor a ieşit din Catedrala Patriarhală, iar Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel a oficiat Sfinţirea cea Mare a Apei (Agheasma mare), în faţa Reşedinţei Patriarhale.
După intonarea troparelor care amintesc de Botezul Domnului: Glasul Domnului peste ape strigă..., Astăzi firea apelor se sfinţeşte ..., Ca un om ai venit la râu..., Către glasul celui ce strigă în pustiu..., au fost rostite trei paremii, toate din prorocia lui Isaia (cap. 35, vs. 1-10; cap. 55, vs. 1-13 şi cap. 12, 3-6). A fost citit Apostolul din Epistola întâi către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel capitolul 10, versetele de la 1 la 4, şi Sfânta Evanghelie de la de la Marcu, cap 1, versetele 9-11 în care se istoriseşte pe scurt evenimentul Botezului Domnului. A urma apoi Ectenia Mare care a cuprins cereri speciale pentru sfinţirea apei, în timp ce în taină a fost citită rugăciunea: Doamne Iisuse Hristoase Dumnezeule, Fiule Unule-Născut... Apoi a fost citită rugăciunea compusă de Sfântul Sofronie al Ierusalimului adresată Sfintei Treimi: Treime mai presus de fire... Cuvintele: Mare eşti, Doamne, şi minunate sunt lucrurile Tale... au fost rostite de trei ori la rând, cu glas mai puternic ca de obicei. Când au fost rostite cuvintele de invocare a Sfântului Duh pentru sfinţirea apei: Tu însuţi, dar, Iubitorule de oameni Împărate, vino şi acum prin pogorârea Sfântului Tău Duh, şi sfinţeşte apa aceasta, care au fost repetate de trei ori la rând, a fost binecuvântată apa de trei ori, afundând în chipul crucii mâna în apă, pe rând, în fiecare din vase. De asemenea, şi la cuvintele: însuţi şi acum, Stăpâne, sfinţeşte apa aceasta, cu Duhul Tău cel Sfânt, care au fost rostite de trei ori la rând, a fost binecuvântată de fiecare dată apa cruciş.
A urmat rostirea în taină a rugăciunii Pleacă, Doamne, urechea Ta şi ne auzi pe noi.... Apoi, în vasele cu apă a fost afundată Sfânta Cruce şi busuiocul făcându-se semnul crucii de trei ori. După aceea, Patriarhul României a stropit pe toţi cei prezenţi pe Colina Bucuriei cu apă sfinţită, în timp ce se intona troparul În Iordan Botezându-Te Tu Doamne.
La finalul slujbei, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a adresat un cuvânt de învăţătură celor prezenţi la Patriarhie în care le-a vorbit despre Agheasma Mare şi despre sărbătoarea Botezului Domnului.
Patriarhul României a vorbit despre calităţile şi binecuvântările Aghesmei Mari.
„Apa sfinţită astăzi sau Aghiasma mare are o putere deosebită de binecuvântare, de vindecare şi de sfinţire. Se numeşte Aghiasma mare pentru că a fost primită ca binecuvântare de la Dumnezeu printr-o mare sfinţire. O slujbă bogată cu invocarea de trei ori a Duhului Sfânt ca să sfinţească apa aceasta în prima parte a rugăciunii şi încă o dată de trei ori în partea ultimă a rugăciunii sfinţitoare. Agheasma mare sau Apa de la Sărbătoarea Botezului Domnului aşa cum ne spun ecteniile pe care le-am ascultat, are putere sfinţitoare a sufletului şi a trupului şi a caselor oamenilor, a fântânilor şi a naturii înconjurătoare. De aceea, oamenii de la ţară stropesc cu această apă sfinţită nu numai locuinţele, ci şi toate casele din jur şi, de asemenea, ogorul sau grădina. Apa aceasta cu putere sfinţitoare are şi o putere vindecătoare. Vindecătoare de boli sufleteşti şi trupeşti şi vindecătoare de patimi, aşa cum se spune în rugăciunile de la această sfântă şi mare slujbă de sfinţire a Apei. Are putere vindecătoare de boli sufleteşti şi trupeşti, dar şi putere de izgonire a duhurilor necurate sau duhurilor diavoleşti. Prin folosirea acestei ape sfinţite noi alungăm răutatea din sufletul nostru, dar şi lucrarea diavolească adesea plină de răutate, de viclenie şi de încercare de a îndepărta pe om de Dumnezeu şi de semenii lui. Această apă se ia dimineaţa pe nemâncate 8 zile pentru că 8 este cifra veşniciei, a vieţii veşnice. Şi aşa cum ne arată şi rugăciunile de astăzi această apă sfinţită ne aduce aminte de Botezul nostru, dar şi de faptul că noi suntem chemaţi să intrăm în Împărăţia cea veşnică a iubirii Tatălui, Fiului şi Sfântului Duh. Este o apă sfinţitoare care ne conduce spre Împărăţia iubirii nesfârşite a lui Dumnezeu şi spre viaţa veşnică”, a explicat Preafericirea Sa.
„La acest praznic deosebit ne amintim şi de botezul nostru ca popor. Unele popoare din jurul nostru pot aniversa anul când poporul a fost botezat. Desigur, la comandă. S-a botezat mai întâi cneazul, a dat ordin şi s-a botezat şi poporul. Aşa a fost în cazul botezului bulgarilor, ruşilor, etc. Noi nu am fost botezaţi într-un an anume pentru că botezul nostru a fost unul lent şi profund în deplină libertate, dar adesea cu mari sacrificii. Botezul nostru sau încreştinarea noastră ca popor a început cu Sfântul Apostol Andrei care este Apostolul românilor şi ocrotitorul României”, a mai subliniat Patriarhul României.
Credincioşii prezenţi au putut lua apa sfinţită din 24 de vase, cu o capacitate de 12.000 de litri. În curtea Catedralei a fost înălţată şi o cruce gheaţă, împodobită cu cetină de brad, flori şi busuioc.
Cuvântul "agheasma" în limba greacă înseamnă "apă sfinţită". Agheasma mare se săvârşeşte la Bobotează, în amintirea botezării Domnului de către Ioan în Iordan. Agheasma mare se ia dimineaţa, pe nemâncate, înaintea anafurei iar atunci când credinciosul se împărtăşeşte, după aceasta. Timpul când se consumă este din Ajunul Bobotezei, până la Odovania praznicului. Originea şi vechimea slujbei Iniţial, sfinţirea apei de la Bobotează era legată de botezul catehumenilor, care se săvârşea în ajunul praznicului, seara (până târziu în noapte) şi pentru care se sfinţea apa necesară la botez. Ulterior, desfiinţându-se catehumenatul şi generalizându-se pedobaptismul, s-a păstrat sfinţirea apei, legată de praznic, ea căpătând altă semnificaţie. Precum accentuează arhiepiscopul Simeon al Tesalonicului, în ziua Bobotezei se face nu numai reînnoirea botezului Domnului, ci şi a harului botezului primit de fiecare dintre noi. Originea slujbei Aghiasmei mari este, în tot cazul, Ierusalimul, unde se păstra amintirea puternică a botezului Mântuitorului prin mâna Înainte-Mergătorului, în apele Iordanului; de aici ea s-a răspândit la Antiohia, apoi la Constantinopol şi în Asia Mică. De acea, rânduiala de azi a slujbei Aghiasmei mari e atribuită de tradiţie, în întregime, Sfântului Sofronie, patriarhul Ierusalimului (+ 638), căruia în Mineiul pe ianuarie i se atribuie troparele care se cântă la începutul slujbei, iar în Molitfelnic i se atribuie frumoasă rugăciune pentru sfinţirea apei.
