La Catedrala Patriarhală, Sfânta Liturghie a fost oficiată astăzi de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, și de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal. Din sobor au mai făcut parte preoți și diaconi, slujitori ai Catedralei Patriarhale.
După rostirea Pericopei Evanghelice, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat că Pilda lucrătorilor celor răi din vie se referă atât la istoria mântuirii neamului omenesc, cât şi la viaţa Bisericii, fiindcă via reprezintă planul de mântuire a lumii.
Via reprezintă lucrarea mântuitoare a lui Dumnezeu în lume
Pilda rostită de Mântuitorul Iisus Hristos în Evanghelia de astăzi ne vorbeşte în primul rând despre slujitorii Legii Vechi sau ai Vechiului Testament, a spus Preafericirea Sa, arătând că: „Aceştia erau regii, arhiereii sau marii preoţi, învăţătorii de lege sau mulţimea cărturarilor care învăţa poporul. Via nu este simpla lume în general, ci este lucrarea mântuitoare a lui Dumnezeu în lume, de aceea via este distinctă de restul terenului. Ea a fost împrejmuită cu gard, s-a săpat un teasc şi s-a ridicat un turn de veghe. Deci, via reprezintă planul lui Dumnezeu de mântuire a lumii, iar la această lucrare cheamă slujitori. În Vechiul Testament, slujitorii erau chemaţi să cultive revelaţia lui Dumnezeu, adică să tâlcuiască poporului descoperirile pe care Dumnezeu le-a făcut prin proroci şi prin scrierile sfinte să poată conduce poporul la mântuire”.
Pilda a fost o mustrare adresată arhiereilor și cărturarilor care au ascultat-o
”Pilda aceasta a fost rostită de Domnul nostru Iisus Hristos cu puţin timp înainte de pătimirile Sale. De aceea, ea avea un caracter profetic, iar lucrătorii răi din vie au fost identificați ca fiind arhiereii şi cărturarii care au ascultat pilda. În Sfintele Evanghelii de la Matei, Marcu și Luca ni se arată că la sfârşitul rostirii pildei arhiereii și cărturarii au înțeles că Iisus Hristos vorbea despre ei, că ei sunt lucrătorii răi din vie”, a arătat Preafericitul Părinte Daniel.
Stăpânul viei a plecat departe și a lăsat lucrătorii în vie ca să o lucreze și ea să își aducă roadele la vreme. Această plecare departe înseamnă un spațiu mare al libertății pe care Dumnezeu o dăruiește omului, a explicat Patriarhul României. „Dumnezeu ne dă porunci, dar se pare că este absent, că este departe și nu ne vede. De fapt, El ne dă libertatea să ne manifestăm în mod total liber, să fim lucrători buni sau răi, credincioşi sau necredincioşi, recunoscători sau nerecunoscători. Aceşti lucrători din vie se credeau chiar stăpâni ai viei. Au uitat de stăpânul viei și au început să se facă ei înșiși stăpâni ai viei, ca și când via ar fi fost proprietatea lor. De aceea, când stăpânul a trimis oameni ca să vadă cum este lucrată via, lucrătorii s-au purtat rău cu aceștia. Atunci, stăpânul a trimis alți oameni ca să vadă cum este lucrată via, însă și pe aceștia lucrătorii i-au ucis. Cei din urmă trimiși au fost prorocii Vechiului Testament. În cele din urmă, stăpânul, crezând că se vor rușina de fiul său l-a trimis pe acesta la vie, dar a fost omorât în afara viei”
„Lucrarea în vie este lucrarea de mântuire a oamenilor, dar în această lucrare unii răspund cu toată atenţia, responsabilitatea şi jertfelnicia, iar alţii, dornici de a stăpâni, devin lucrători răi, neascultători şi nerecunoscători. Când cei răi nu împlinesc lucrarea la care au fost chemaţi Dumnezeu cheamă pe alţi oameni la lucrare, deoarece planul Său de mântuire a lumii nu poate fi zădărnicit. El cheamă pe alţii în locul celor răi, deoarece planul Lui de mântuire trebuie să se împlinească întocmai, pentru că iubirea Lui milostivă pentru întreaga umanitate este mai tare decât răutatea demonilor şi viclenia oamenilor”, a mai spus Preafericirea Sa.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat importanța chemării la slujire pe care o adresează Evanghelia de astăzi, dar a evidențiat și marea răspundere care derivă din aceasta: „Evanghelia de astăzi nu se referă numai la slujitorii Vechiului Testament, ci ea ne cheamă pe toţi, şi pe slujitorii lui Hristos de astăzi, la multă responsabilitate. Ea ne învaţă că nu trebuie să punem stăpânire pe Biserică, socotind via Domnului, adică Biserica lui Hristos, ca şi cum ea ar fi proprietatea noastră personală. De asemenea, ea ne cheamă să nu ne lenevim, deoarece vom da seama de modul în care am predicat sau am ascultat Evanghelia, am săvârşit sau am primit Sfintele Taine, am ajutat pe alţii sau am primit ajutorul lor, adică de felul în care am împlinit sau nu voia lui Dumnezeu în viața şi lucrarea noastră. Ca atare, să nu lucrăm în Biserica lui Hristos contrar Evangheliei lui Hristos, să cerem ajutor de la Biserică, dar şi să ajutăm Biserica când dorim să dobândim mântuirea sau viaţa veşnică. Evanghelia ne cheamă să ne bucurăm de darul chemării la slujire şi, totodată, să ne cutremurăm de marea răspundere pe care o avem atunci când suntem chemați să slujim lui Dumnezeu”.
„Este mai greu să se mântuiască slujitorii Bisericii, decât simpli membrii ai ei, întrucât se cere mai mult de la slujitorii Bisericii, decât de la credincioșii ei. Preotul care face acelaşi păcat ca şi mireanul, primeşte o pedeapsă mai grea decât mireanul, fiindcă preotul are răspunderea pentru mântuirea sufletelor credincioşilor încredinţaţi lui spre păstorire”, a mai arătat Patriarhul României.
