Biserica Ortodoxă Română a rânduit, prin hotărârea Sfântului Sinod din anul 1992, ca în a doua Duminică după Pogorârea Duhului Sfânt să se sărbătorească Duminica Sfinților Români.
Cu acest prilej, astăzi, 14 iunie 2015, la Catedrala Patriarhală slujba Sfintei Liturghii a fost oficiată de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României. Alături de Preafericirea Sa s-au aflat şi Episcopii Vicari Patriarhali, Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul şi Preasfinţitul Ieronim Sinaitul.
În cuvântul de învăţătură adresat cu acest prilej, Patriarhul României a explicat învăţăturile ce reies din pericopele evanghelice rânduite de Biserică a se citi astăzi la Sfânta Liturghie. Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a vorbit şi despre constituirea Bisericii, arătând că Biserica înţeleasă ca adunare a oamenilor în iubirea Preasfintei Treimi se constituie din oamenii care cred în Hristos şi împlinesc în viaţa lor voia Lui.
„Astăzi am ascultat două Evanghelii, Evanghelia Duminicii a doua după Pogorârea Duhului Sfânt şi Evanghelia care se citeşte la sărbătoarea pomenirii Sfinţilor Români. Această primă evanghelie ne arată că Mântuitorul Iisus Hristos face primii paşi spre constituirea Bisericii Sale pe care El o întemeiază prin însăşi Întruparea Sa, unind firea Sa dumnezeiască cu firea omenească şi împărtăşind firii omeneşti viaţa Sa Dumnezeiască. Apoi, continuă întemeierea Bisericii prin toată lucrarea Sa mântuitoare şi sfinţitoare. Dar, Biserica înţeleasă ca adunare a oamenilor în iubirea Preasfintei Treimi se constituie din oamenii care cred în Hristos şi împlinesc în viaţa lor voia Lui”, a spus Preafericirea Sa.
Cei chemaţi L-au urmat pentru că El este Cuvântul Vieţii, Izvorul Vieţii Veşnice
Primii ucenici pe care îi cheamă El ca să creadă în El şi să meargă la o misiunea pe care El o dă numită apostolat sau apostolie sunt Sfinţii Apostoli, a arătat Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române: „Evanghelia după Matei ne arată că Mântuitorul Iisus Hristos a ales pe primii patru ucenici ai săi dintre pescari: Petru şi Andrei şi Iacov şi Ioan, fii lui Zevedeu. Mântuitorul Iisus Hristos îi cheamă într-o zi pe neaşteptate şi într-un mod neobişnuit zicându-le: Veniţi după Mine şi Vă voi face pescari de oameni. Nu a explicat ce înseamnă pescari de oameni şi nici ei nu au întrebat şi nici nu au pus vreo condiţie, nu au negociat venirea după El sau urmarea Lui, iar Hristos Domnul nu le-a promis nimic, nu le-a promis nici ranguri mari, nici viaţă comodă sau uşoară, nici bogăţii, nici recompense, ci doar a spus: Veniţi după Mine. Şi îndată L-au urmat. Iacob şi Ioan, fii lui Zevedeu, au lăsat pe tatăl lor lângă corabie şi au plecat - lucru neobişnuit. Desigur, se pune întrebarea cum de au răspuns atât de prompt cei chemaţi fără nicio întrebare, fără nicio condiţie, fără nicio negociere, fără nicio cerere de explicaţie: Unde mergem?, Ce facem?, ci doar au răspuns chemării. Desigur taina acestui răspuns îl vom vedea mai târziu în unele Evanghelii, dar putem spune că iubirea nesfârşită a lui Dumnezeu care se află lucrătoare în Iisus Hristos, Cuvântul vieţii veşnice, a făcut chemarea aceasta atât de imperativă şi de atractivă încât cei chemaţi nu au răspuns de frică şi nici pe baza unor promisiuni, ci pentru că au simţit că Cel care îi cheamă are în chemarea Sa taina vieţii şi iubirii veşnice. Nu au înţeles această iubire şi viaţă veşnică cuprinsă în chemarea lui Hristos, dar au simţit-o. (…) Cei chemaţi L-au urmat imediat, L-au urmat pentru că El este Cuvântul Vieţii, Izvorul Vieţii Veşnice care a adus de la nefiinţă la fiinţă întreg universul, care a creat pe om după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu care vindecă orice boală şi orice neputinţă din popor, cum spune Evanghelia de astăzi, şi care dăruieşte mântuire şi viaţă veşnică celor ce cred în El. Cuvântul vieţii veşnice are în El cuvintele vieţii veşnice, de aceea L-au urmat cu promptitudine, fără îndoială şi fără întârziere cei chemaţi de El să devină ucenicii Lui, să devină Apostoli adică trimişi, misonari ai Lui”.
Chemarea ucenicilor la Apostolat este o etapă din constituirea Bisericii lui Hristos
De asemenea, în cuvântul său, Patriarhul României a evidenţiat faptul că această chemare la misiunea a Apostolilor reprezintă începutul formării ucenicilor pentru sfinţirea popoarelor.
„Chemarea ucenicilor la Apostolat sau la misiune este o etapă din constituirea Bisericii lui Hristos, şi anume Hristos alege, cheamă şi formează duhovniceşte pe cei care vor fi nucleul conducător ai Bisericii Sale, pe Sfinţii Apostoli. De aceea, în ziua Cincizecimii Biserica se constituie în calitatea sa de adunare a oamenilor în iubirea Preasfintei Treimi prin credinţa în Hristos după Pogorârea Duhului Sfânt în chip de limbi de foc peste cei 12 Apostoli, ei fiind temelia Bisericii lui Hristos, sau prima formă de comuniune şi comunitate care apoi se lărgeşte prin Botez, pentru că în ziua Cincizecimii s-au botezat 3000 de persoane crezând în Hristos şi primind botezul în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Deci, chemarea la Apostolat înseamnă că Iisus formează Apostoli pentru sfinţirea popoarelor, pentru că înainte de Înălţarea Sa la cer a spus: Mergând învăţaţi toate neamurile botezându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh şi învăţându-le să păzească toate câte v-am poruncit vouă. Deci, astăzi Evanghelia ne arată că Iisus cheamă la ucenicie în vederea misiunii pe cei pe care îi alege. În mod surprinzător a ales oameni simpli, dar smeriţi şi răbdători. Deci, aceasta este începutul formării ucenicilor pentru sfinţirea popoarelor”.
Sfântul Apostol Andrei – Apostolul Românilor
Totodată, Patriarhul României a vorbit şi despre misiunea de propovăduire a Evangheliei pe teritoriul ţării noastre a Sfinţilor Apostoli Andrei şi Filip.
„Evanghelia ne arată că unul dintre ucenici era şi Sfântul Apostol Andrei, fratele lui Simon Petru, ori tocmai Sfântul Apostol Andrei, cel dintâi chemat la misiune, la Apostolat, este Apostolul românilor. Prin predica Sfântului Apostol Andrei în Dobrogea de azi, în Scytia Mică de altă dată, şi prin predica Sfântului Apostol Filip cu care el a fost împreună pe teritoriul ţării noastre, începe încreştinarea strămoşilor noştri geto-daco-romani – pentru că Dobrogea a fost romanizată înainte de Hristos cu mai mulţi ani - şi aşa se începe naşterea unui popor nou în istorie după anul 106 când Traian a cucerit Dacia. Dar începuturile au venit prin părţile Dunării unde a predicat Sfântul Apostol Andrei şi se pare că a stat ani mulţi acolo făcând misiune, nu în faţa mulţimilor adunate în pieţe, pentru că era foarte periculos, ci o misiune de la om la om sau din casă în casă, sau într-o casă în care se adunau mai multe familii”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
Sfântul Apostol Andrei este apostolul neamului românesc
Totodată Preafericirea Sa a arătat că încreştinarea poporului român s-a făcut lent, dar profund prin Sfinţii Andrei şi Filip şi apoi prin misionarii care au venit pe teritoriul ţării noastre.
„Sfântul Apostol Andrei este apostolul neamului românesc, al strămoşilor români. Apoi, prin ucenicii săi şi prin misionari care au fost vorbitori de limbă greacă şi latină s-au făcut lent, dar profund, creştinarea poporului român, astfel că poporul român nu are un an al creştinării sale pentru că nu a fost creştinat la comandă. Unele popoare ca de pildă bulgarii, în secolul al IX-lea, şi ruşii în secolul al X-lea s-au încreştinat într-un fel la comandă. A fost creştinat mai întâi cneazul şi apoi tot poporul l-a urmat. De aceea, noi nu avem un an al încreştinării, ci creştinare poporului român s-a făcut prin Sfinţii Ap. Andrei şi Filip şi apoi prin misionarii care au venit aici, după ce mai întâi au venit soldaţi creştini din armata romană. Aceşti soldaţi au venit în general din răsărit, din Palestina, apoi negustori creştini şi mai târziu misionari. Prin secolul al IV-lea, de pildă, Sfântul Vasile cel Mare şi Sfântul Ioan Gură de Aur au trimis misionari pe teritoriul ţării noastre. O mare importanţă a dat creştinării daco-romanilor Sfântul Împărat Constantin cel Mare în timpul căruia s-au construit aproape 40 de biserici mari pe teritoriul Daciei de odinioară”, a spus Preafericirea Sa.
Creştinarea lentă şi profundă a poporului român a făcut ca să reziste în faţa năvălirilor popoarelor migratoare de-a lungul istoriei
„Acest popor nou format din geto-daci şi romani pe când se forma ca popor nou, poporul român, atunci se şi creştina. Creştinarea lui lentă şi profundă a făcut ca să reziste în faţa năvălirilor popoarelor migratoare de-a lungul istoriei. Din secolul al IV-lea până în secolul al XVI-lea am avut o mulţime de popoare migratoare păgâne care au trecut peste teritoriul ţării noastre, dar poporul autohton a rămas creştin. În pofida acestor năvăliri a unor neamuri de credinţă străină totuşi poporul şi-a păstrat cu multă jertfelnicie credinţa sa în Iisus Hristos primită de la Sf. Apostol Andrei”, a mai spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
Sunt o mulţime de sfinţi români necunoscuţi de noi, dar cunoscuţi de Dumnezu
Mulţimea martirilor deoparte şi de alta a Dunării arată credinţa puternică a poporului român, a mai arătat Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române: „ Această mulţime de sfinţi din poporul român este serbată astăzi în Duminica Sfinţilor Români. Avem aici sfinţi cunoscuţi încât nu există nicio lună în calendarul Bisericii noastre în care să nu fie pomenit cel puţin un sfânt român. În unele luni sunt doi, trei, patru sfinţi români pomeniţi, iar aceasta arată că Biserica a recunoscut iubirea jertfelnică a lui Hristos şi lucrarea Duhului Sfânt ca lucrare sfinţitoare a vieţii. Însă, mai sunt o mulţime de sfinţi români necunoscuţi de noi, dar cunoscuţi de Dumnezu. Mulţimea celor care s-au jertfit pe câmpurile de luptă pentru a apăra glia strămoşească şi credinţa străbună reprezintă o mulţime de martiri. Mulţimea cuvioşilor care s-au nevoit în munţi, în crăpăturile pământului, în păduri, în locuri retrase - nu toţi dintre ei au fost trecuţi în calendar, o mulţime de sfinţi cuvioşi şi cuvioase sunt încă necunoscuţi, netrecuţi în calendar, dar cunoscuţi de Dumnezeu şi se descoperă atunci când El binevoieşte şi modul în care El binevoieşte. Astăzi şi cei cunoscuţi şi cei necunoscuţi sunt prăznuiţi împreună. Mulţimea ierarhilor care au binevestit Evanghelia lui Hristos au sfinţi diaconi şi preoţi, au sfinţit Biserici, au sfinţit viaţa creştinilor; mulţimea preoţilor cu viaţă curată care au întemeiat familii creştine, mulţimea diaconilor, unii dintre ei sunt sfinţi trecuţi în calendar, dar foarte mulţi necanonizaţi, care încă nu au fost în mod solemn proclamaţi ca sfinţi. Apoi avem mulţimea credincioşilor mireni, a mamelor creştine, a părinţilor care cu multă osteneală şi jertfelnicie au născut, au crescut şi au educat copii în credinţa în Hristos, în Sfânta Treime şi i-au învăţat să se roage, să iubească Biserica, să zidească biserici şi mănăstiri, aceşti părinţi creştini cu viaţă sfântă şi cu copii mulţi care au transmis, prin modul lor de a fi creştini, viaţa în Hristos şi în Duhul Sfânt sunt şi ei pomeniţi astăzi la Duminica Sfinţilor Români. Voievozii apărători ai gliei strămoşeşti, ctitori de lăcaşuri sfinte, de asemenea sunt pomeniţi astăzi, dar şi mulţimea credincioşilor care mai aproape de zilele noastre au murit în lagăre şi în închisori, în timpul perioadei de persecuţie comunistă şi mulţimea celor care s-au luptat jertfelnic pentru păstrarea credinţei şi apărarea Bisericii de asemenea sunt sfinţi români necunoscuţi, netrecuţi oficial în calendar, dar pomeniţi astăzi împreună cu cei cunoscuţi, canonizaţi“.
Prăznuim astăzi o sărbătoare mare pentru vocaţia noastră ca popor purtător de cruce şi înviere, răbdător în suferinţă, dar plin de speranţă
„Noi prăznuim astăzi o sărbătoare mare pentru misiunea noastră pe pământ, pentru vocaţia noastră ca popor purtător de cruce şi de înviere, răbdător în suferinţă, dar plin de speranţă. Ne rugăm astăzi tuturor sfinţilor români să ne ajute să păstrăm credinţa ortodoxă, să o transmitem prin educaţie copiilor, să o apărăm în faţa rătăcirilor sectare şi să continuăm lucrarea de zidire a bisericilor şi de zidirea noastră sufletească spre slava Preasfintei Treimi şi pentru a noastră mântuire”, a mai spus Preafericirea Sa.
În cadrul Sfintei Liturghii, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a hirotonit întru preot pe arhid. George Alexandru Lepădatu pe seama parohiei „Adormirea Maicii Domnului” şi „Sf. Mc. Mercurie” – Protoieria III Capitală.
