Sfântul Sinod este cea mai înaltă autoritate a Bisericii Ortodoxe Române, în toate domeniile ei de activitate. Sfântul Sinod se compune din: Patriarhul României şi toţi mitropoliţii, arhiepiscopii, episcopii eparhioţi…
Sinodul Permanent este organismul central deliberativ care funcţionează în timpul dintre şedinţele Sfântului Sinod, când importanţa unor probleme impune examinarea lor fără întârziere.
Adunarea Naţională Bisericească este organismul central deliberativ al Bisericii Ortodoxe Române pentru problemele administrative, sociale, culturale, economice şi patrimoniale (art. 19 din Statut).
Patriarhul României este Întâistătătorul între ierarhii Bisericii Ortodoxe Române şi preşedintele organismelor centrale deliberative şi executive bisericeşti (art. 24 din Statut). Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române este şi Arhiepiscopul Bucureştilor şi Mitropolitul Munteniei şi Dobrogei.
Consiliul Naţional Bisericesc este organism central executiv al Sfântului Sinod şi al Adunării Naţionale Bisericeşti (art. 28 din Statut). Consiliul Naţional Bisericesc se întruneşte, la convocarea preşedintelui, cel puţin de două ori pe an sau ori de câte ori este nevoie.
Între şedinţele Consiliului Naţional Bisericesc funcţionează Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc, ca organism central executiv.
Cancelaria Sfântului Sinod este organism central administrativ al Sfântului Sinod, al Sinodului Permanent, al Adunării Naţionale Bisericeşti, al Patriarhului României, al Consiliului Naţional Bisericesc şi al Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc. Secretarul Sfântului Sinod, prin decizie patriarhală, coordonează Cancelaria Sfântului Sinod…
Instituțiile Centrale Bisericești cu Scop Misionar joacă un rol esențial în lucrarea de propovăduire a credinței ortodoxe, atât în țară cât și în diaspora. Acestea sunt organisme organizate la nivelul Patriarhiei Române, având ca misiune promovarea valorilor creștin-ortodoxe, sprijinirea activităților pastoral-misionare și întărirea legăturii dintre Biserică și credincioși.
Eparhiile sunt unităţi bisericeşti constituite dintr-un număr de parohii, grupate în protopopiate, precum şi din mănăstirile aflate pe un anumit teritoriu.
Sub raport canonic şi administrativ, episcopiile şi arhiepiscopiile sunt grupate în mitropolii. Mitropoliile din interiorul şi din afara graniţelor ţării sunt conduse de către un mitropolit (art. 110 din Statut).
Află care sunt reprezentanțele și comunitățile externe, precum și unităţile ortodoxe române din străinătate, care păstrează legături spirituale şi culturale cu Patriarhia Română.
© 2025 Biserica Ortodoxă Română. Toate drepturile rezervate.
