Mii de credincioşi şi peste 700 de preoţi au participat astăzi, 12 aprilie 2014, la tradiţionalul Pelerinaj de Florii care s-a desfăşurat în Capitală.
Sfințirea stâlpărilor și începutul pelerinajului
Pelerinajul a început de la Mănăstirea Radu Vodă, după Slujba Vecerniei oficiată în biserica mănăstirii bucureştene, ctitorie a domnitorului Radu Vodă, la sfârşitul căreia Preasfinţitul Părinte Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor a săvârşit rânduiala sfinţirii stâlpărilor, rostind rugăciunea la binecuvântarea ramurilor de salcie: Doamne Dumnezeul nostru, cel ce şezi pe Heruvimi, cel ce ai arătat puterea Ta şi ai trimis pe Unul Născut Fiul Tău, Domnul nostru Iisus Hristos , ca să mântuiască lumea prin Crucea, prin îngroparea şi prin învierea Sa; Căruia, venind în Ierusalim spre Patima cea de bunăvoie, poporul cel ce şedea întru întuneric şi în umbra morţii, luând semnele biruinţei - ramuri de copaci şi stâlpări de finic-, I-a prevestit Învierea; Însuţi Stăpâne păzeşte-ne şi pe noi, care, urmând acelora purtăm în mâini ramuri de copaci în această zi de înainteprăznuire. Şi, precum pe acele popoare şi pe acei prunci care Ţi-au strigat Ţie: „Osana”, apără-ne şi pe noi, ca, prin laude şi cântări duhovniceşti, să ne învrednicim de dătătoarea de viaţă Înviere cea de a treia zi, În Hristos Iisus, Domnul nostru, cu care împreună eşti binecuvântat cu Preasfântul şi Bunul şi de viaţă Făcătorul Tău Duh, acum şi pururea şi în veci vecilor.
Apoi, Preasfinţia Sa şi preoţii slujitori au împărţit pelerinilor ramurile de salcie şi s-a pornit în pelerinaj pe ruta strada Radu Vodă, bulevardul Mărăşeşti, bulevardul Dimitrie Cantemir, strada Bibescu Vodă, strada Şerban Vodă.
Pelerinajul a fost deschis de toacă, urmată de monahi care purtau sfânta cruce, ripide şi steaguri bisericeşti, dar și de diaconi cu cădelniţe. În continuare a urmat soborul de preoţi împărţiţi pe Protoierii (Protoieria Sector 1, Protoieria Sector 2, Protoieria Sector 3, Protoieria Sector 4, Protoieria Sector 5, Protoieria Sector 6 din Capitală, Protoieria Ilfov Nord şi Ilfov Sud) preoţii de caritate din Bucureşti (spitale, azile de bătrâni, unități militare, penitenciare și cimitire), preoţii profesori ai Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, dar şi consilierii şi vicarii eparhiali şi patriarhali. În continuarea procesiunii, icoana Sărbătorii Intrării Domnului în Ierusalim a fost purtată pe umeri de către clerici din cadrul Protoieriei Ilfov Nord. Apoi, a urmat Preasfinţitul Părinte Varsanufie Prahoveanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, Corul Seminarului Teologic Ortodox din Bucureşti, elevii seminarişti, iar miile de credincioşi care au ţinut în mâini ramuri de finic şi stâlpări au încheiat procesiunea.
Pe parcursul pelerinajului cântăreţii şi credincioşii au intonat împreună: Troparul Floriilor (Învierea cea de obşte mai înainte de Patima Ta încredinţând-o, pe Lazăr din morţi l-ai sculat, Hristoase Dumnezeule. Pentru aceasta şi noi, ca pruncii semnele biruinţei purtând, Ţie, Biruitorului morţii, cântăm: Osana, Celui dintru înălţime, bine eşti cuvântat Cel ce vii întru numele Domnului) Cu noi este Dumnezeu, Cuvine-se cu adevărat şi podobia Cămara Ta, Mântuitorule.
Catedrala Mitropolitană Sfântul Spiridon Nou – Paraclis Patriarhal
La Catedrala Mitropolitană Sfântul Spiridon Nou – Paraclis Patriarhal a avut loc prima oprire, unde a fost rostită o ectenie întreită, iar Preasfinţia Sa a rostit Condacul al II-lea al Acatistului Intrării Domnului în Ierusalim (Văzându-Te Marta şi Maria pe Tine, Iisuse, că ai venit iarăşi în Betania, cu şase zile înainte de Paşti, Ţi-au gătit cină mare; Lazăr fiind unul dintre cei ce şedeau la masă, Marta cu sârguinţă îţi slujea, Dătătorule a toate, Maria însă partea cea bună şi-a ales, fiindu-Ţi recunoscătoare pentru învierea fratelui ei şi luând o litră cu mir de nard curat, de mare preţ, a uns preacuratele Tale picioare şi le-a şters cu părul capului ei, cu iubire şi din preaplinul inimii Ţi-a cântat: Aliluia!) În faţa Catedralei Mitropolitane Sfântul Spiridon – Nou, procesiunea a fost întâmpinată de părinţii slujitori ai Catedralei Mitropolitane.
Moment liturgic la biserica Sfânta Ecaterina, Paraclisul Facultăţii de Teologie
Apoi, soborul s-a îndreptat spre biserica Sfânta Ecaterina, Paraclisul Facultăţii de Teologie „Justinian Patriarhul' din Bucureşti, mergând pe următorul traseu: strada Principatele Unite, strada Ienăchiţă Văcărescu, strada Sfânta Ecaterina. În faţa Bisericii Sfânta Ecaterina, a fost rostită iarăşi o ectenie întreită şi Condacul al XI-lea al Acatistului Intrării Domnului în Ierusalim (Cântare de umilinţă „Osana” Îţi aducem cu pruncii cei nevinovaţi, Hristoase, şi cântându-Ti: Dumnezeu este Domnul şi s-a arătat nouă, îţi gătim sfântă, curată şi duhovnicească prăznuire cu stâlpări şi ramuri de copaci, pentru că ai intrat din nou în templul cel lăuntric al sufletelor noastre aşa cum ai făgăduit zicând: „Nu vă voi lăsa orfani, ci iarăşi voi veni la voi. Căci cine Mă iubeşte pe Mine şi Eu îl voi iubi pe el şi Mă voi arăta lui. Si Tatăl meu îl va iubi şi vom veni la el, şi vom locui împreună cu el”. Fie binecuvântata intrarea Ta! Vino şi Te aşează pe tronul minţii noastre, aşa cum ai stat pe mânzul asinei, şi împărăţeşte peste inimile noastre şi dezleagă toată necuvântarea patimilor noastre, ca precum copiii cei de demult, cu stâlpările pururea înflorite ale curăţiei, sa-Ţi cântăm iarăşi: Aliluia), apoi s-a pornit spre Catedrala Patriarhală. În faţa Paraclisului Universitar Sfânta Ecaterina, procesiunea a fost întâmpinată de toate cadrele didactice ale Facultăţii de Teologie Patriarhul Justinian din Bucureşti.
Încheierea pelerinajului pe Colina Bucuriei
Ajungând pelerinii pe Dealul Patriarhiei s-a intonat Stihira glasului al 6-lea: Astăzi harul Sfântului Duh pe noi ne-a adunat şi, toţi luând Crucea Ta, zicem: Bine eşti cuvântat, Cel ce vii întru numele Domnului; Osana, Celui dintru înălţime.
Pelerinii au fost întâmpinaţi la Catedrala Patriarhală de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, alături de care s-a aflat Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop Vicar Patriarhal şi Secretarul Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
Condacul al XIII-lea al Acatistului Intrării Domnului în Ierusalim (O, Iisuse Hristoase, Mielul lui Dumnezeu, Care mai înainte de veci Te-ai gătit spre jertfire, acum vii la Ierusalim, la patima cea de voie. Primeşte această puţină rugăciune a noastră adusă Ţie cu stâlpări şi ramuri, ca, în aceste preacinstite zile, să umblăm pe urmele preacuratelor Tale picioare şi în liniştea şi blândeţea duhului să fim cu Tine în toate zilele călătoriei noastre pământeşti. Învredniceşte-ne să ne împărtăşim fără de osândă de bucuria Sfintelor Tale Paşti aici pe pământ, iar după intrarea în Ierusalimul ceresc să ne unim cu Tine în veci si să cântăm împreună cu toţi sfinţii cântarea îngerească: Aliluia!) a fost rostit de Episcopul Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, Preasfinţitul Părinte Varsanufie Prahoveanul.
Apoi, după Ectenia Întreită, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României a rostit rugăciunea: „Ia aminte, Doamne, Dumnezeul nostru, din sfântul locaş şi de pe scaunul slavei împărăţiei Tale, şi cu îndurare trimite binecuvântarea Ta cea sfântă spre icoana aceasta a preaiubitului Tău Fiu, spre aducere aminte a Întrupării, a tuturor minunilor celor slăvite şi a binefacerilor arătate neamului omenesc prin venirea Sa ca Om pe pământ, Intrarea Sa în Ierusalim, Răstignirea Sa pe Cruce şi Învierea Sa din morţi, şi, prin stropirea cu această apă sfinţită, binecuvinteaz-o şi sfinţeşte-o pe ea; dă-i ei putere de tămăduire a toată durerea şi neputinţa; fă-o izgonitoare de toate uneltirile diavoleşti pentru toţi care cu credinţă către ea vor alerga şi înaintea ei Ţie se vor închina şi se vor ruga; şi pururi auzită şi bineprimită fie rugăciunea lor. Cu harul şi cu îndurările şi cu iubirea de oameni ale Unuia-Născut Fiului Tău, cu care împreună eşti binecuvântat, cu Preasfântul şi Bunul şi de viaţă Făcătorul Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor” şi a sfinţit icoana sărbătorii Intrării Domnului în Ierusalim.
În continuare, Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul a rostit rugăciunea de Binecuvântare a Pelerinilor: Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Cel ce şezi întru cele înalte cu Tatăl şi eşti purtat pe aripi de heruvimi şi cântat de serafimi, Care, în zilele venirii Tale în trup, ai binevoit, pentru a noastră mântuire, a şedea pe mânzul asinei si ai primit cântarea copiilor, ai venit în Sfânta Cetate a Ierusalimului mai înainte cu şase zile, la Patima cea de voie, ca să mântuieşti lumea prin Cruce, prin îngroparea si prin învierea Ta! Şi, precum atunci oamenii care şedeau întru întuneric şi în umbra morţii, având ramuri de copac şi stâlpări de finic, Te-au întâmpinat pe Tine, Fiul lui David, mărturisindu-Te, aşa şi pe noi, care acum, în această zi, înainte de prăznuire, purtăm în mâini stâlpări şi ramuri de copaci, păzeşte-ne şi ne mântuieşte. Şi, precum acele popoare şi copiii Ţi-au cântat „Osana", învredniceşte-ne şi pe noi să Te slăvim pe Tine în psalmi şi în cântări duhovniceşti, cu suflete curate si neîntinate. Iar în aceste zile ale Sfintelor Tale Pătimiri, dă-ne nouă să ne împărtăşim iară de osândă de bucuria Sfintelor Paşti şi să cântăm şi să preamărim dumnezeirea Ta, împreună cu Cel fără de început al Tău Părinte şi cu Preasfântul şi Bunul şi de viaţă Făcătorul Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!
Pelerinajul s-a încheiat prin cuvântul de învăţătură al Patriarhului României adresat pelerinilor prezenţi pe Colina Bucuriei.
La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a mulţumit tuturor celor care au contribuit la buna organizare a pelerinajului de Florii:„În mod deosebit dorim să mulţumim membrilor permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc, membrilor Permanenţei Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor, părinţilor protopopi şi tuturor celor care au contribuit la buna organizare a acestui pelerinaj. De asemenea, mulţumim preoţilor şi credincioşilor mireni pentru participare masivă şi plină de evlavie şi de bucurie la acest pelerinaj. Nu uităm aici să mulţumim şi forţelor de ordine care au asigurat buna desfăşurare a pelerinajului şi slujitorilor mass-media care au transmis evenimentul pentru a fi o bucurie atât pentru românii din ţară cât şi pentru cei din afara graniţelor ţării noastre. Vă dorim tuturor sănătate şi bucurie, pace şi ajutor de la Dumnezeu şi sărbătoarea de mâine a Intrării Domnului în Ierusalim să ne aducă binecuvântări sporite ca să ne întărim ca, trecând prin săptămâna Sfintelor Pătimiri ale Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, să ajungem la slăvita Înviere spre slava lui Dumnezeu şi spre a noastră mântuire”.
Originea Pelerinajului de Florii
Pelerinajul de Florii îşi are originea încă din perioada secolului al IV-lea, când creştinii celebrau Floriile într-un mod cu totul special. Unele menţiuni fac referire la felul prăznuirii Intrării Mântuitorului în Ierusalim. Pelerina apuseană Egeria (alias Silvia sau Etheria), în jurnalul său de călătorie la Locurile Sfinte, ne vorbeşte despre procesiunea ce se organiza în această zi după săvârşirea Sfintei Liturghii. Toţi creştinii se strângeau pe la orele 13:00 şi mergeau împreună cu slujitorii şi episcopul cetăţii pe Muntele Măslinilor, până la locul de unde Domnul S-a Înălţat la cer. De aici, pe la orele 17:00, coborau către Sfânta Cetate, iar creştinii de toate vârstele şi copiii, mergând înaintea episcopului cu ramuri de finic şi de măslin, strigau: 'Binecuvântat este Cel ce vine în Numele Domnului.' Ajungând în cetate, mergeau la Biserica Sfintei Învieri unde săvârşeau slujba Vecerniei. Această frumoasă tradiţie s-a transmis şi la poporul nostru, până astăzi.
La Bucureşti, pelerinajul de Florii a fost interzis de regimul comunist, în 1948, şi a fost reluat în anul 2008 cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel.
