Preoții slujitori ai Catedralei Patriarhale din București au binevestit astăzi, 24 decembrie 2014, Nașterea Domnului Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
Potrivit tradiției Bisericii Ortodoxe, preoții au mers cu icoana sărbătorii la Reședința Patriarhală, imediat după oficierea Sfintei Liturghii. Aici, a fost săvârșită o slujbă de Polihroniu, iar Preafericirea Sa a adresat celor prezenți un cuvânt de învățătură în care le-a vorbit despre semnificaţiile tradiţiei bine vestirii Naşterii Domnului: „Această tradiţie ca mai întâi copiii şi tinerii să bine vestească Naşterea Domnului prin cântări şi apoi păstorii duhovniceşti ai comunităţilor să meargă cu icoana Naşterii Domnului din casă în casă este o memorie vizuală a evenimentului însuşi de la Betleem, deoarece mai întâi cete de îngeri au cântat Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu, pe pământ pace şi între oameni bună voire şi apoi au vestit păstorilor din Betleem că s-a născut Mântuitor al lumii. Păstorii primind de la îngeri vestea aceasta a Naşterii Pruncului Iisus, Mântuitorul lumii, au bine vestit la rândul lor locuitorilor din Betleem această bucurie mare. Astfel, noi imităm pe îngeri şi pe păstorii din Betleem când mai întâi primim cetele copiilor şi tinerilor care aduc vestea cea bună prin colinde şi apoi primim pe păstorii duhovniceşti ai comunităţilor bisericeşti, ai parohiilor şi ai catedralelor, în casa noastră. Buna tradiţie, sfântă şi sănătoasă ne arată că Biserica are o memorie nu doar a cuvintelor, ci şi a imaginilor, nu doar a Evangheliei, ci şi a icoanei. Taina înomenirii Fiului lui Dumnezeu, a venirii lui pe pământ şi a vieţuirii lui împreună cu oamenii are ca scop ridicarea oamenilor la viaţa veşnică. Prin această lucrare minunată a ridicării noastre din păcat şi moarte, prin Hristos cel fără de păcat şi biruitorul morţii noi simţim iubirea nesfârşită a lui Dumnezeu, binecuvântarea lui plină de daruri de bucurie”.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a amintit de jertfa tinerilor din decembrie 1989: „Mulţumim lui Dumnezeu că putem mărturisi acum în libertate credinţa noastră, în luna decembrie, când cu 25 de ani în urmă o mulţime de tineri şi-au dat viaţa pentru că au avut curajul să spună că doresc să fie liberi, pentru că au mărturisit în plin comunism că există Dumnezeu, au îngenuncheat pe străzi şi au rostit rugăciunea Tatăl nostru sau Crezul, deşi nu făcuseră religia în şcoală. Aceasta a arătat că totuşi Biserica şi familia creştină nu au încetat a transmite credinţa din generaţie în generaţie chiar dacă foarte adesea au existat o mulţime de persecuţii sau limitări a libertăţii de credinţă. Astfel, ne amintim de Pruncul Iisus, dar şi de mulţimea tinerilor care s-au jertfit şi adulţilor care şi-au dat viaţa pentru ca noi să putem fi liberi. Dacă folosim libertatea spre a intensifica iubirea faţă de Dumnezeu în rugăciune şi faţă de oameni în fapte bune atunci libertatea noastră este sfântă şi mântuitoare”.
Încă din secolul al IV-lea, în Ajunul Crăciunului, creștinii ajunau și tot atunci primeau, ca și astăzi, preoții în casele lor cu Icoana Nașterii pentru a le vesti măritul praznic de a doua zi. Potrivit tradiției, în această zi preotul, însoțit de cântăreț, merge pe la fiecare gospodărie din parohie cu icoana Nașterii Domnului în mână, cântând, atunci când intră în casă, troparul acestei sărbători, vestind astfel Minunea Nașterii. De asemenea, în Ajun, colindătorii merg pe la casele oamenilor aducând vestea cea bună a Nașterii Domnului, asemenea îngerilor și păstorilor care au vestit Minunea din Betleemul Iudeii.
