La 24 ianuarie 2015 aniversăm 156 de ani de la Unirea Principatelor Române (1859), moment istoric înfăptuit la Bucureşti într-o clădire a Bisericii, situată pe Dealul Mitropoliei, pe locul unde se află acum Palatul Patriarhiei. Unirea Principatelor Române a fost sărbătorită astăzi, la Patriarhia Română, printr-un program de evenimente religioase şi culturale.
Slujbă de Te Deum
La Sfânta Liturghie oficiată în Catedrala patriarhală au fost pomeniţi domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Mitropoliţii Nifon al Ţării Româneşti şi Sofronie Miclescu al Moldovei, precum şi ceilalţi făuritori ai Unirii Principatelor Române.
De la orele 10:30 a fost săvârșită o slujbă de Te Deum ca mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru împlinirea acestui act măreț din istoria poporului român la înfăptuirea căruia Biserica Ortodoxă Română a avut o contribuție importantă.
Slujba a fost oficiată de către Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, în prezența Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. În Catedrala Patriarhală au fost prezenţi şi Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop Vicar Patriarhal şi Secretarul Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor. De asemenea, la sfintele slujbe au participat: Acad. Ionel-Valentin Vlad, Preşedintele Academiei Române, Acad. Dan Berindei, Preşedintele de onoare al Secţiei de ştiinţe istorice şi arheologice a Academiei Române, numeroşi academicieni, preoţi şi credincioși.
Unirea Principatelor - eveniment deosebit de sfânt şi solemn în istoria poporului român
La finalul slujbei de Te Deum, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a subliniat importanţa acestui eveniment deosebit de sfânt şi solemn din istoria poporului român pentru care astăzi s-au înălţat rugăciuni de mulţumire: „Cu ajutorul lui Dumnezeu am săvârşit această slujbă de mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru binefacerile Unirii Principatelor, acest eveniment deosebit de sfânt şi solemn în istoria poporului român care, anul acesta, pentru prima dată este serbat ca sărbătoare naţională; este o aniversare într-o zi de sărbătoare naţională prin hotărârea Parlamentului României”.
Totodată, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a arătat că acest moment trebuie aniversat la Patriarhie deoarece Unirea Principatelor s-a petrecut pe Dealul Mitropoliei, iar Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a fost uns ca domn al Principatelor Unite în Catedrala Patriarhală.
„Noi din anul 2009 am hotărât să dăm mai multă importanţă acestui eveniment deoarece el s-a petrecut la Bucureşti. Noi am considerat că întrucât Unirea Principatelor s-a realizat într-o clădire a Bisericii care exista pe locul actualului Palat al Patriarhiei şi întrucât domnitorul Alexandru Ioan Cuza în 8 februarie 1859, după alegerea din 24 ianuarie, a fost binecuvântat ca domnitor al Principatelor Unite în această Catedrală este necesar ca aici, pe dealul Mitropoliei, unde s-au desfăşurat ceasurile unirii să aniversăm cu rugăciune şi acţiune acest eveniment, dar nu singuri, ci Patriarhia Română împreună cu Academia Română - cele mai venerabile instituţii ale culturii şi spiritualităţii româneşti. Iată, astăzi, din nou împreună cu membrii Academiei Române vom vorbi despre consecinţele benefice ale Unirii Principatelor, dar aceasta după ce vom depune o coroană de flori din partea Academiei Române şi din partea Patriarhie Române la statuia lui Alexandru Ioan Cuza care se află aici în faţa altarului Catedralei Patriarhale din Bucureşti”, a spus Preafericirea Sa.
Unirea Principatelor Române a permis crearea în 1862 a statului unitar modern numit România
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a subliniat şi faptul că Unirea Principatelor la 24 ianuarie 1859 a permis crearea statului unitar modern numit România: „Această zi sfântă solemnă pentru unitatea poporului român este deosebit de semnificativă şi trebuie să spunem, cum am mai spus de mai multe ori, că Unirea Principatelor din 24 ianuarie 1859, care s-a realizat la Bucureşti când acelaşi domnitor din Moldova a devenit şi domnitor al Ţării Româneşti, nu este unirea mică, ea este unirea de bază şi cea de la Alba Iulia din 1918 este unirea de vârf, de aceea se numeşte Marea Unire. Dar aceasta este unirea de bază pentru că această unire a permis crearea în 1862 a statului unitar modern numit România. Deci, Principatele Unite din 1862 s-au numit România. Astfel, unirea aceasta de bază, baza statului modern România este astăzi aniversată în toată ţara ca sărbătoare naţională”.
„Această zi naţională ne cheamă la mai multă unitate, la simţire românească şi mai ales la acţiune comună pentru păstrarea şi transmiterea, îmbogăţirea şi evidenţierea valorilor poporului român”, a mai spus Preafericirea Sa.
Depunere de coroane de flori pe Dealul Patriarhiei
După Slujba de Te Deum, Patriarhul României împreună cu toți cei prezenți în Catedrala Patriarhală au mers la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza aflată pe Dealul Patriarhiei. Aici, au fost depuse coroane de flori din partea Patriarhiei Române și din partea Academiei Române.
Sesiunea de comunicări ştiinţifice „Consecinţele benefice ale Unirii Principatelor Române”
Cu prilejul împlinirii a 156 de ani de la marele eveniment care a marcat istoria ţării noastre - Unirea Principatelor Române (1859) – sâmbătă 24 ianuarie 2015, de la ora 11.30 în Sala Sfântului Sinod din Reşedinţa patriarhală, s-a desfăşurat sesiunea de comunicări ştiinţifice „Consecinţele benefice ale Unirii Principatelor Române”, organizată de Patriarhia Română şi Academia Română.
Sesiunea a fost moderată de acad. Ionel-Valentin Vlad, Preşedintele Academiei Române.
În deschiderea lucrărilor, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României şi membru de onoare al Academiei Române a adresat celor prezenţi un cuvânt referitor la acest moment de o importanţă deosebită pentru poporul român. Patriarhul României a subliniat faptul că Biserica Ortodoxă a avut o contribuție semnificativă la înfăptuirea unirii din anul 1859.
„Unirea Principatelor s-a realizat pe Dealul Mitropoliei într-o clădire care a aparţinut Mitropoliei deoarece Mitropolitul Ţării Româneşti era preşedintele Adunării Deputaţilor, adunare care atunci în 24 ianuarie a fost mai amplă şi s-a numit Adunarea Electivă a Ţării Româneşti. Este de remarcat faptul că la Bucureşti Alexandru Ioan Cuza a fost ales şi domnitor al Ţării Româneşti în unanimitate. O contribuţie deosebită în acest sens a avut Mitropolitul Nifon al Ţării Româneşti care a cerut membrilor Adunării Elective să depună jurământul pe Evanghelie şi cruce în faţa icoanei Sfintei Treimi”, a spus Preafericirea Sa, după cum aflăm de la Radio TRINITAS.
A urmat cuvântul Președintelui Academiei Române, Ionel Valentin Vlad, care a apreciat acest eveniment și a spus că unirea principatelor a fost un uriaș progres: “Nu totul a fost perfect, dar a fost un progres uriaş. Între instituţiile care s-au bucurat de atenţia domnitorului au fost deopotrivă Biserica Ortodoxă strămoşească şi forul cel mai înalt al culturii naţionale care îşi contura în acei ani profilul. Iată de ce ni se pare firesc să salutăm cu bucurie că între noi s-a statornicit o adevărată tradiţia de a sărbători împreună, aici pe istoricul deal al Mitropoliei, Patriarhiei astăzi - Colina Bucuriei -, actul de la 24 ianuarie, de a marca marea lui însemnătate şi consecinţele pentru dezvoltarea ulterioară a statului Român. Cele două instituţii fundamentale ale statului sunt strâns legate prin aceleaşi obiective de promovare a ideii de unitate naţională, de cultivare a culturii şi de a respecta marile valori ale neamului românesc”.
Apoi, a urmat comunicarea Acad. Dan Berindei, Preşedintele de onoare al Secţiei de ştiinţe istorice şi arheologice a Academiei Române care a subliniat faptul că urmările Unirii de la 1859 au fost uriașe.
„De data aceasta nu a mai fost vorba de o simplă schimbare de domnie. De la două ţări având o existenţă paralelă şi apropiată, dar totuşi separate una de alta, s-a ajuns la o unificare. Pe harta Europei a apărut un stat de dimensiuni mai mari. Tratatul de la Paris a modificat în mod decisiv locul pe care îl ocupa acest stat nou format pe harta continentului. Nu a mai fost vorba doar de un stat vasal Imperiului Otoman supus totodată protectoratului Rusiei, ci de un stat care a rămas într-o vasalitate foarte atenuantă, dar care a fost scos de sub protectoratul Rusiei, acesta fiind înlocuit cu o garanţie colectivă a ansamblului puterilor. Independenţa devenea în mod obiectiv un ţel firesc”, a spus acad. Dan Berindei.
A două comunicare a fost susținută de Preasfințitul Episcop Vicar Patriarhal, Varlaam Ploieșteanul. Preasfinţia Sa a vorbit despre politica bisericească a domnitorului Alexandru Ioan Cuza: „După unirea celor două principate româneşti, Moldova şi Ţara Românească şi a creării în 1859 a Principatelor Unite ale Valahiei şi Moldovei cele două Mitropolii Ortodoxe Româneşti, autocefale de facto, s-au unit pentru a crea Biserica Ortodoxă Română şi a avea ca Întâistătător pe Mitropolitul Ungrovlahiei cu reşedinţa la Bucureşti care în 11 ianuarie 1865 a primit din partea domnitorului Cuza titlul de Mitropolit primat al României. Patriarhia Ecumenică a recunoscut la 25 aprilie 1885 autocefalia Bisericii Ortodoxe Române prin tomosul semnat de Patriarhul Ioachim al IV-lea”.
Evenimentul a fost organizat de Patriarhia Română şi Academia Română.