Asociația Ecumenică a Bisericilor din România

AIDRom - Asociația Ecumenică a Bisericilor din România și-a început activitatea în 1991 ca o inițiativă comun a Bisericii Ortodoxe Române, Bisericii Reformate și Bisericii Luterane, în cooperare cu Unitatea IV (Împărtășire și Slujire) a Consiliul Mondial al Bisericilor. În 1993 a dobândit statut juridic, iar în 1994 s-au alăturat alți doi membri: Biserica Presbiteriană Sinodală Evanghelică Luterană și Biserica Ortodoxă Armeană.
În organismele de conducere ale AIDRom, din partea Bisericii Ortodoxe Române, activează Înaltpreasfințitul Părinte Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei, Mitropolit onorific și Exarh Patriarhal, în calitatea de președinte onorific al Asociației Ecumenică a Bisericilor din România. Preacucernicul Părinte Michael Tița, vicar eparhial al Arhiepiscopiei Bucureșilor, deține funcția de vice-președinte AIDRom.
AIDRom s-a dezvoltat constant și, în scurt timp, a devenit o platformă națională de dialog ecumenic și de colaborare a Bisericilor creștine din România. Asociația Ecumenică a Bisericiilor din România - AIDRom este o organizație non-guvernamentală cu o misiune clară și bine definită.
Scopul AIDRom este de a promova incluziunea persoanelor marginalizate și vulnerabile, de a contribui la reintegrarea socială a persoanelor cu risc ridicat, de a asigura egalitatea de șanse și de a lupta împotriva traficului de persoane și a discriminării. În acest sens, AIDRom oferă asistență refugiaților, solicitanților de azil și migranților care doresc să se integreze în România și are un răspuns de urgență în caz de dezastre. De asemenea, AIDRom întăreștecooperarea interetnică pentru pace și stabilitate pentru a atenua segregarea în comunitățile multietnice și pentru a asigura respectarea drepturilor omului.
AIDRom identifică resurse, implementează programe, promovează și participă la rețele de ajutor, oferă expertizăpentru formarea permanentă, lucrând în trei departamente principale: 1. Departamentul pentru Relații Intercreștine și Interreligioase; 2. Departamentul Educație și Formare; 3. Departamentul Dezvoltare și Cooperare.
Prin Departamentul pentru Relații Intercreștine și Interreligioase, AIDRom facilitează dialogul ecumenic între Biserica Ortodoxă Română și alte culte din România (Evanghelică Luterană, Biserica Evanghelică CA, Biserica Reformată, Biserica Armeană) prin evenimente precum „Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creștinilor”.
Departamentul de educație se concetrează pe programe educaționale non formale, programe de informare și consiliere pe drepturile omului.
Departamentul de Dezvoltare și Cooperare se ocupă de migrație și dezvoltare, gestionarea solicitanților de azil, refugiaților, resortisanților țărilor terțe, centrele multifuncționale pentru persoane aflate în situații de risc din București, Iași, Galați, Oradea, Timișoara, programele de prevenire și răspuns la dezastre, asistența socială complexă pentru persoanele aflate în situații de risc (victime ale traficului, violenței etc.), programul pentru femei, asistență socială, copii aflați în situații de risc, mediu și dezvoltare durabilă.
Centrele Multifuncționale de Consiliere a persoanelor în situație de risc, în București, Giurgiu, și Timișoara, au ca scop consilierea și asistența persoanelor marginalizate și vulnerabile, a refugiaților, a migranților si a solicitanatilor de azil.
AIDRom promovează dialogul Bisericilor din România, deschizând calea spre înființarea unui climat de cooperare cu Instituțiile Statului, ONG-uri precum și cu partenerii tradiționali din străinătate.
Prin programele sale, AIDRom și partenerii săi deruleză activități în diverese domenii de interes public, precum:
- servicii sociale: centre multifuncționale de consiliere (București, Timișoara, Giurgiu), reintegrarea grupurilor sociale în situații de risc (victime ale traficului de persoane, refugiati, persoane in risc de excluziune, migranți);
- servicii socio-profesionale: reintegrare în piața muncii, pregătire vocațională;
- servicii sociale, psihologice și juridice în domeniul migrației.
AIDRom sprijină, coordonează și facilitează activitățile de dezvoltare durabilă pe termen lung și are o reacție imediată atunci când se întâmplă o criză umanitară.
În cei 35 de ani, AIDRom a implementat peste 70 de proiecte cu finanțare europeană, sau de la organizații internaționale (Comisia Europeană, Inspectoratul General pentru Imigrări, ICNUR România, Fonduri Norvegiene etc.), Act Alliance, Brot für die Welt, HEKS, UNHCR, OIM, Diakonia Württemberg, Diakonia Westphalen, HIA.
Aceste proiecte oferă asistență solicitanților de azil, refugiaților, migranților, victimelor traficului de persoane și persoanelor aflate în vulerabilitate. În toți acești ani, AIDRom a asistat peste 200.000 de beneficiari, oferindu-le servicii de consiliere și asistență socială și juridică, asistență materială, asistență de urgență, asistență medicală etc.
De-a lungul anilor AIDRom colaborează îndeaproape cu instituțiile statului, ONG-uri (Asociația Filantropia Oradea, Global Health, CNRR, IGI, prefecture, DAS, DBASMB, Banca de alimente) în parteneriate precum și cu organizații din străinătate în vederea implementării programelor de asistență la nivel țării. Prin aceste inițiative, AIDRom contribuie semnificativ la îmbunătățirea calității vieții persoanelor marginalizate, facilitându-le adaptarea într-o nouăsocietate și asigurându-le o tranziție mai ușoară și mai demnă.
Consiliul Consultativ al Cultelor din România

La inițiativa și cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în data de 14 aprilie 2011, s-a constituit Consiliul Consultativ al Cultelor din România (CCCR) ca organizație de natură etică, autonomă, apolitică, non-guvernamentală, fără personalitate juridică și non-profit. Principalele scopuri ale acestui Consiliu sunt cel de a promova credința în Dumnezeu și importanța ei în viața persoanei şi a societății, precum și cel de a exprima opinii, atitudini și poziții comune față de problemele importante ale societății.
Consiliul Consultativ al Cultelor din România este o organizație de natură etică, autonomă, apolitică, non-guvernamentală, fără personalitate juridică și non-profit, format din următoarele 13 culte recunoscute: Biserica Ortodoxă Română, Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara, Biserica Romano-Catolică, Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, Arhiepiscopia Bisericii Armene, Biserica Ortodoxă Rusă de Rit Vechi din România, Biserica Reformată din România, Biserica Evanghelică C.A. din România, Biserica Evanghelică Luterană din România, Biserica Unitariană din Transilvania, Biserica Creștină după Evanghelie din România – Uniunea Bisericilor Creștine după Evanghelie din România,Federația Comunităților Evreiești din România și Cultul Musulman din România.
Potrivit Statutului CCCR, acesta se întrunește în ședințe ordinare anuale și în ședințe extraordinare, când sunt probleme de interes comun care nu suportă amânare (art. 4 alin. 2). Președinția anuală, prin rotație, a CCCR este asigurată în ordinea menționată în Anexa nr. 1 din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor (art. 4 alin. 3). Conducerea ședințelor CCCR se asigură, prin rotație, de către cultul recunoscut care deține președinția anuală (art. 4 alin. 5).
Convocarea ședinței anuale ordinare se face de către cultul recunoscut care asigură președinția CCCR, după consultarea cu celelalte culte recunoscute privind ordinea de zi, data (luna mai sau septembrie), locul și se transmit de secretariat. Convocarea ședințelor extraordinare a CCCR se face prin consensul cultelorrecunoscute, care sunt consultate în prealabil, și se transmite oficial cultelor membre, de secretariat, cu cel puțin 3 zile înainte de data întrunirii. În caz de urgență, consensul cultelor privind un comunicat oficial se poate obține şi prin corespondență, email şi fax (art. 4 alin. 9).
Ședințele CCCR au avut loc astfel:
(1) în ziua de 14 aprilie 2011, ședința de constituire a CCCR;
(2) în ziua de 26 aprilie 2012, ședință anuală de lucru cu tema „Sănătatea – dar al lui Dumnezeu și responsabilitate umană”, la finalul căreia s-a aprobat un comunicat de presă prin care se comunicau deciziile luate, inclusiv faptul că CCCR a hotărât înființarea a 4 (patru) comisii de lucru, și anume: 1. Comisia medicală și socială, 2. Comisia educațională, 3. Comisia patrimoniul cultelor și patrimoniul național, 4. Comisia economico-juridică.
(3) în ziua de 20 iunie 2013, ședință anuală de lucru la Palatul Patriarhiei, convocată și prezidată de Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, la finalul căreia s-a aprobat un comunicat de presă intitulat „Consiliul Consultativ al Cultelor din România solicită menționarea în Constituție a familiei ca uniune dintre un bărbat și o femeie”, prin care se prezentau hotărârile luate.
(4) în ziua de 28 februarie 2015, la Palatul Patriarhiei, convocată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel și co-prezidată de Patriarhul României și de Înaltpreasfințitul Părinte Ioan Robu, Arhiepiscop și Mitropolit de București, ca reprezentant al Bisericii Romano-Catolice, la finalul căreia s-a aprobat un Apel al CCCR intitulat „Lumină pentru Viață. Importanța orei de Religie pentru educația copiilor și tinerilor” și un comunicat de presă intitulat „Consiliul Consultativ al Cultelor din România reafirmă importanța orei de Religie pentru educație copiilor și tinerilor”;
(5) în ziua de 2 0ctombrie 2018, la Palatul Patriarhiei, fiind convocată de Preafericitului Părinte Patriarh Daniel și prezidată, conform Statutului CCCR, de Preasfințitul Părinte Mihail Frățilă, Episcop al Episcopiei Greco-Catolice „Sfântul Vasile cel Mare” de București; la final a fost aprobat un comunicat de presă intitulat „Consiliul Consultativ al Cultelor din România susține referendumul pentru definirea căsătoriei ca uniune între un bărbat și o femeie”
(6) în ziua de 31 martie 2020, ședință de consultare prin email în urma căreia a fost aprobat comunicatul intitulat „Apel la rugăciune, solidaritate și responsabilitate în vreme de pandemie”.