Învățământul teologic universitar din Patriarhia Română
Odată cu momentul Unirii Principatelor, prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza, s-au introdus o serie de reforme, printre care și reforma învățământului. Până atunci, învățământul se realiza în Biserică.Prin Legea Instrucțiunii publice, adoptată la 25 noiembrie/7 decembrie 1864, s-au stabilit trei grade de învățământ: primar, secundar și superior.
În cadrul învățământului superior, Facultățile de Teologie Ortodoxă au avut o contribuție semnificativă. De exemplu, deschiderea oficială a Facultăţii de Teologie Ortodoxă din București a avut loc în data de 12 noiembrie 1881. În anul 1890, Legea privind Facultatea de Teologie din Bucureşti, publicată în Monitorul Oficial nr. 74, din data de 3/15 iulie 1890, recunoştea înfiinţarea acestei Facultăţi: ,,Articol unic. Pe lângă cele patru Facultăţi, prevăzute prin art. 249 din Legea Instrucţiunii Publice, se recunoaşte ca făcând parte din Universitatea din Bucureşti şi Facultatea de Teologie, având aceleaşi drepturi şi prerogative ca şi celelalte facultăţi şi supusă la aceleaşi îndatoriri”.
Prin reformele din anul 1948, învățământul teologic universitar a fost înlăturat din sistemul de învățământ oficial. Decretul nr. 177 privind regimul general al cultelor religioase din România, publicat în Monitorul Oficial nr. 178, din ziua de 4 august 1948, prevedea în art. 54: ,,Facultatea de Teologie din Bucureşti se transformă în Institut Teologic de grad Universitar, iar personalul didactic şi administrativ, împreună cu prevederile bugetare respective, trec de la învăţământul public la Ministerul Cultelor”. Deschiderea oficială a cursurilor noului Institut Teologic a avut loc la 30 ianuarie 1949.
Prin Protocolul nr. 9.870/3 mai 1991, încheiat între Ministerul Învățământului și Științei și Patriarhia Română, învățământul teologic a fost inclus în cadrul universităților de stat și au fost înființate noi facultăți, cu mai multe specializări. Potrivit Protocolului, aceste instituții de învățământ beneficiază de autonomie universitată, dar cu dublă subordonare, față de Patriarhia Română și față de universități.
Protocolul privind includerea învăţământului teologic superior în cadrul Universităţilor de Stat, încheiat între Ministerul Învăţământului şi Ştiinţei, Secretariatul de Stat pentru Culte şi Patriarhia Româna, la data de 30-31 mai 1991, prevedea la art. 2: ,,Institutele Teologice de grad Universitar din Bucureşti, Sibiu şi Iaşi devin Facultăţi de Teologie în cadrul Universităţilor de Stat din oraşele respective, începând cu anul universitar 1991-1992”.
În ziua de 29 mai 2014 a fost încheiat Protocolul nr. 5.120, cu privire la predarea disciplinei religie - cultul ortodox în învățământul preuniversitar și la organizarea învățământului teologic ortodox preuniversitar şi universitar între Ministerul Educației Naționale, Patriarhia Română și Secretariatul de Stat pentru Culte.
În prezent, organizarea Facultăților de Teologie Ortodoxă este reglementată atât prin Legea învățământului superior nr. 199/2023, cât și prin Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a Facultăților/Departamentelor de Teologie Ortodoxă din Patriarhia Română, aprobat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, prin Hotărârea nr. 10.393/31 octombrie 2014.
În data de 23.10.2024 a fost încheiat între Ministerul Educației, Patriarhia Română și Secretariatul de Stat pentru Culte, Protocolul nr. 10.658, cu privire la predarea disciplinei Religie - cultul ortodox în învățământul preuniversitar și la organizarea învățământului confesional, inclusiv teologic ortodox preuniversitar și universitar.
În cadrul Patriarhiei Române funcționează 11 facultăți de teologie ortodoxă în orașele: București, Iași, Sibiu, Cluj-Napoca, Craiova, Constanța, Târgoviște, Alba Iulia, Pitești, Arad, Oradea și trei Departamente de Teologie în cadrul unor facultăți din Timișoara, Galați și Baia Mare.
Instituțiile teologice de învățământ superior au rolul de a cultiva vocația personală a tânărului care aspiră la o formare duhovnicească și academică. Absolvenții Facultăților de Teologie Ortodoxă din România sunt chemați să devină slujitori ai sfintelor altare, profesori de Religie, asistenți sociali, pictori bisericești, conservatori și restauratori de artă sacră.
Prin parteneriatele dintre Patriarhia Română și diferite instituții de învățământ din străinătate, studenții români care studiază teologia beneficiază și de oportunități de studii în afara granițelor țării. În același timp, tineri din străinătate au ocazia de a studia la Facultățile de Teologie Ortodoxă din țara noastră.
Patriarhia Română își propune să evidențieze importanța și necesitatea educației religioase și teologice, organizând periodic congrese și simpozioane naționale și internaționale.
O educație teologică autentică presupune cultivarea reperelor spirituale edificatoare pentru viață și a modelelor vii de sfințenie, mai ales prin participarea la viața liturgică și misiunea socială a Bisericii. De asemenea, Facultățile de Teologie au rolul de a analiza și promova posibile soluții la provocările și problemele existențiale de azi, cum ar fi fenomenele secularizării, globalizării, migrației, criza ecologică, crizele economice, sociale și morale ale societății etc.
